Teatrul Popular din Mediaş, 50 de ani de istorie

S-a împlinit o jumătate de secol de la înfiinţarea Teatrului Popular de la Mediaş. În urmă cu 50 de ani, pe data de 17 ianuarie 1964, Constanţa Crăciun, preşedinta Comitetului de Cultură şi Artă al României, semna documentul prin care lua fiinţă Teatrul Popular pentru amatori cu stagiune permanentă a Casei Raionale de Cultură Mediaş – raionul Braşov. Monitorul de Mediaş şi Asociaţia Culturală „Mediaşul Nostru“ vă spun povestea Teatrului Popular.

Autor: Mircea HODÂRNĂU

Primul spectacol pregătit pentru inaugurarea Teatrului Popular Mediaş a fost „Ancheta“, al lui Alexandru Voitin, în regia Adrianei Kunner şi scenografia semnată de Emil Caba. Despre spectacolul de debut, ziarul „Drum nou“ scria: „un spectacol ce a depăşit nivelul artei amatoare, apropiindu-se de cel al artei profesioniste, justificând pe deplin înfiinţarea Teatrului Popular“.

40 de piese în zece ani

În primul deceniu de existenţă a Teatrului Popular Mediaş, s-au pus în scenă peste 40 de piese româneşti şi străine. Actorii amatori medieşeni au jucat în peste 600 de spectacole la Mediaş şi în alte localităţi ale ţării, fiind aplaudaţi de peste 220.000 de spectactori. Teatrul Popular a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Teatru de Amatori care s-a desfăşurat la Budapesta în anul 1973.

100 de actori

La punerea în scena a pieselor şi-au dat concursul 15 regizori şi scenografi profesionişti sau amatori. Amintim în mod deosebit colaborarea cu regizorul şi scenograful Constantin Codrescu, de la Teatrul Mic din Bucureşti, care a semnat regia şi scenografia la şase spectacole. Colectivul de actori a depăşit, în primii zece ani, un număr de 100 de persoane, care erau ajutaţi de corpul tehnic compus din şase angajaţi care se ocupau de coregrafie, sonorizare şi trei dintre ei erau sufleuri. 

Laude din toată ţara

Datorită profesionalismului actorilor şi premiilor câştigate, unele piese au fost înregistrate şi de către Televiziunea Română. De pildă, piesa „Hangiţa“ de Carlo Goldoni a fost prezentată de către Radiodifuziunea Română în datele de 22 decembrie 1964 şi 10 iulie 1965. La postul naţional de televiziune, în data de 29 decembrie 1965, toată România viziona piesa lui Goldoni în interpretarea magistrală a celor de la Teatrul Popular Mediaş. Un telespectator din Constanţa a trimis la Mediaş câteva rânduri după vizionare: „Am văzut la televizor spectacolul prezentat de dumneavoastră. Daţi-mi voie să vă spun că spectacolul dumneavoastră a fost mai bun decât cel interpretat de profesionişti. Întregul colectiv a muncit şi a trăit personajele lui Goldoni în cel mai adevărat sens al cuvântului. Nu pot totuşi să nu felicit în mod special pe tovarăşa Silvia Ponciu pentru creaţia care ne-a încântat.“

Spectacole memorabile

În vara lui 1966, în data de 5 iulie, medieşenii au revenit în programul televiziunii naţionale cu piesa „Act veneţian“ de Camil Petrescu, în regia artistică şi scenografia lui Constantin Codrescu. În distribuţie au urcat pe scenă Silvia Ponciu, Nicolae Letea, Mioara Cuza, Titi Marinescu şi Alexandru Cuza. Scenele de scrimă erau realizate de Emil Mihu. Cu aceeaşi piesă, Teatrul Popular a câştigat locul I la „Decada Teatrelor Populare“ de la Turnu Severin.  Comedia în trei acte „Doamna Spiriduş“ de Calderon de la Barca, realizată în colaborare cu regizorul şi scenograful Constantin Codrescu, a fost prezentată publicului în stagiunea 1967-1968 şi pe lângă aplauzele medieşenilor, actorii amatori de pe Târnava Mare au fost din nou premiaţi la nivel naţional. Piesa a ajuns în finala celui de-al V-lea festival bienal de teatru „I.L. Caragiale“, unde a ocupat locul al doilea. Un alt succes de casă a avut  piesa „Căsnicia nu-i o joacă“, de I.D. Şerban, în regia Silviei Ponciu. Acest spectacol a avut parte de 100 de reprezentaţii, atât în Mediaş, cât şi în alte oraşe. În vara anului 1973, medieşenii au participat la un turneu cu această piesă în nordul Moldovei şi Maramureşului. Pe lângă piese de teatru, colectivul de actori amatori de la Mediaş a pregătit şi un spectacol de varietăţi. Silvia Ponciu a semnat textul şi regia  spectacolului „Fotbal la varietăţi“ cu care medieşenii au participat la faza finală a celui de-al VIII-lea festival al formaţiilor artistice, de unde s-au întors cu locul al III-lea.

Secţii pentru minorităţi şi teatru de păpuşi

Teatrul Popular Mediaş a avut şi secţii de limba germană, maghiară şi secţie de teatru de păpuşi. Dintre piesele prezentate de aceste secţii, au rămas memorabile: „Ultimul tren“ (limba maghiară) de Kovacs Gyorgy şi Alexandru Mirea, „Nepotul ca unchi“ (limba germană) de Schiller, „Ursuleţii veseli“ (teatrul de păpuşi), „Sfinţii din Idiciu“ (limba germană) de C. Maurer, „O felie de lună“ (limba maghiară) de A. Storin şi „Duşmanul femeilor“ (teatrul de păpuşi) de Lessing.

75 de premiere

După succesele obţinute în primul deceniu de activitate, Teatrul Popular Mediaş şi-a continuat drumul spre glorie şi în următorii 15 ani. În perioada 1974-1989, actorii medieşeni au prezentat iubitorilor de cultură din oraşul de pe Târnava Mare şi alte diferite oraşe din ţară un număr de 75 de premiere. Spectacolul „Aşa s-a întâmplat“, în regia lui Constantin Codrescu, cuprinzând piesele lui Horia Lovinescu „Şi pe strada nostră“ şi „Oaspetele în faptul serii“, a fost prezentat şi foarte bine primit de publicul şi critica de specialitate în cadrul festivalului teatrelor de amatori din fostele ţări socialiste ce s-a desfăşurat la Budapesta în toamna anului 1973. Cu acelaşi spectacol, medieşenii au fost premiaţi, în 1974, cu diploma de aur în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 30 de ani de la evenimentele din 23 august 1945.

Premii peste premii

Odată cu declanşarea Festivalului Naţional „Cântarea României“, a început şi seria succeselor şi a titlurilor de laureat în fiecare ediţie. Evidenţiem aici spectacolele care au fost prezentate în etapa republicană şi care au fost răsplătite cu diplome şi medalii: „Înainte“, „Sărbătoare princiară“, „Audienţă la consul“, „Goana“, „Slăvit să fie getul pe nume Burebista“, „Între etaje“, „Pui de om“, „Dănilă Prepeleac“, „Piticul Nas Pestriţ“, „Micii muschetari“ ş.a. Inspirat din evenimentele istorice petrecute cu peste 2.000 de ani în urmă pe acest teritoriu, spectacolul-colaj „Slăvit sa fie getul pe nume Burebista“ a obţinut locul I la etapa republicană a Festivalului „Cântarea României“, ediţia a III-a, şi tot locul I la Festivalul de Teatru Istoric de la Târgovişte în anul 1980. Regia artistică a spectacolului a fost realizată de Silvia Ponciu, iar din distribuţie au făcut parte: Elena Dîrloşan, Katy Constantinescu, Viorica Ştefu, Gizella Szabo, Mariana Diac, Mariana Vasilou, Emilia Mişca, Katy Szabo, Andrei Beny, Ioan Boroş, Nichi Fetean, Denis Mărginean, Gheorghe Voju, Cornel Muscă ş.a.

Pepinieră de actori

Teatrul Popular Mediaş a avut marele merit de a avea o pepinieră artistică. Anual apăreau pe scenă cinci-şase interpreţi noi alături de cei experimentaţi. Tot aici, în fiecare an, se organiza un curs al Universităţii cultural-ştiinţifice din localitate cu profil artistic, unde se predau lecţii de istoria teatrului, se urmăreau pe disc şi bandă marii actori ai ţării în diferite roluri, se ofereau primele noţiuni de machiaj, lumini şi sonorizare. Acest curs a fost frecventat de interpreţii tineri, interpretând roluri mici sau făcând figuraţie.

Critici favorabile

„Din colectivul de interpreţi, omogen şi sudat, câţiva actori talentaţi şi cu mai multă experienţă, reuseşte să se integreze până la contopire cu profilul personajelor goldoniene, păstrându-şi însă personalitatea. Remarcăm dintre aceştia pe Silvia Ponciu, înzestrată cu reale calităţi actoriceşti care realizează o Mirandolină inteligentă, fină, plină de temperament şi cu vervă care stărneşte ropote de aplauze la scena deschisă. Nicolae Leţea (Cavalerul), folosind o variată gamă de mijloace de expresie, îşi conturează personajul cu pondere şi prestanţă, subliniind cu fineţe evoluţia sa. În rolul marchizului Di Forlipopuli, Denis Mărgineanu, interpret cu experienţă scenică, înzestrat cu sensibilitate, realizează cu uşurinţă comicul izvorât din orgoliul şi vanitatea nobilului scăpătat. Bine integrat în rol, Valer Munteanu, prin jocul său, întruchipează pe contele D`Albafiorita într-o manieră simplă, ponderată, ferindu-se de pericolul şarjării. Cuplul celor două actriţe Ortensia (Sanda Popa) şi Dejamina (Luise Pelger), alături de cei doi servitori interpretaţi de Eugen Albu şi Ieronim Crişan, precum muzica semnată de Iuliu Mihnea şi momentele coregrafice de Matilde Kuhn, fac spectacolul capabil să satisfacă cerinţele celui mai exigent spectator“, erau aprecierile presei despre actorii medieşeni. Sau o altă apreciere asupra unei premiere din stagiunea 1985-86 - „Între etaje“, de D. Solomon: „... în rolul scriitorul Daniel, Dan Vasiliu, oferă o prestaţie artistică de calitate, convingătoare ducând de altfel gruel acestui spectacol - Gheorghe Voju, Teodorescu expresiv, cu un bogat bagaj de cunoştinţe actoriceşti, conturează un personaj complex, pe care îl joacă cu o binevenită undă de ironie. Pitoreasca şi acida prezenţă scenică a Doinei Fodor, doamna Trifoi, ca, de altfel, şi a lui Vasile Tănase, Luminiţei Rothenari, Ioan Suciu, Pompiliu David, Doina Stoian şi Elisabeta Weiss (...) Un spectacol bine realizat şi jucat, o reuşită ce îşi aşteaptă confirmarea cu marele public“, scria Tribuna Sibiului din 24 mai 1985.

1989, anul bilanţului

Manifestările prilejuite de aniversarea a 25 de ani de activitate a Teatrului Popular Mediaş au avut loc în perioada 10-15 mai 1989. În aceste şase zile, la Mediaş au fost invitate trupele de teatru din Târnăveni, Cisnădie, Buzău, Lugoj, Alba Iulia şi Sighişoara. Au fost prezentate în fiecare seară spectacole pentru copii şi adulţi, iar sâmbătă, 13 mai, a avut loc un spectacol special retrospectiv. Spectacolul a cuprins fragmente din piesele: „Căsnicia nu-i o joacă“ de I.D. Şerban, „Slăvit să fie getul pe nume Burebista“, teatru-colaj, „Prinţesa Turandot“ de Carlo Gozzi, „Cenuşăreasa“ de Virgil Stoenescu, „Dragostea şi revoluţia“ de Virgil Stoenescu, „Doamna ministru“ de B. Nuşici şi „Steaua fără nume“ de M. Sebastian. Cu acest prilej au fost acordate diplome actorilor medieşeni pentru activitatea depusă în cadrul Teatrului de Amatori Mediaş, diploma de onoare a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, pentru merite deosebite obţinute în mişcarea artistică de amatori, şi insigne de „Evidenţiat în munca culturală de masă“ interpreţilor Silvia Ponciu,  Nicolae Leţea, Dan Vasiliu, Gheorghe Voju, Victoria Tănăsoiu, Erich Binder, Ioan Suciu, Cornel Muscă şi Ilie Nemeş.

Peste un milion de spectatori

În cei 25 de activitate ai Teatrului Popular Mediaş de până la Revoluţie, s-au jucat aproximativ 2.200 de spectacole ce s-au bucurat, în total, de prezenţa a peste 1.100.000 de spectatori. Din păcate, începând cu anul 1990, numărul spectacolelor a scăzut şi, în scurt timp, Teatrul Popular a intrat într-o „pauză“ prelungită până în anul 2004, când a fost „reanimat“ de Marinela Bârză.

Emil Hartmann, cavaler de profesie

La 76 de ani, Emil Hartmann, un medieşean plecat din ţară în urmă cu 30 de ani, îşi trăieşte visul. Este cavaler şi maestru de ceremonii recunoscut atât în Germania, cât şi în ţara natală. Spre finalul carierei, Hartmann îi iniţiază pe tineri în tainele meseriei de cavaler. Născut în Mediaş, Emil Hartmann a absolvit Şcoala de Tehnică Veterinară, apoi Şcoala Populară de Arte - secţia Actorie - din oraş. A fost actor amator, dar a jucat pe scena Teatrului Popular din Mediaş preţ de 28 de ani şi a pus chiar şi bazele unei trupe de cascadori amatori, alături de care a evoluat patru ani. În oraşul natal se mai întoarce doar în vacanţe sau atunci când mai participă la câte un festival medieval prin ţară.