Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj, împreună cu Consiliul Județean Cluj și instituțiile cu atribuții în domeniu, a desfășurat astăzi o acțiune de informare și conștientizare privind utilizarea responsabilă a sistemelor de aeronave fără pilot (UAS), având ca obiectiv creșterea gradului de respectare a reglementărilor privind operarea dronelor și prevenirea incidentelor care pot afecta siguranța publică și cea aeronautică.

Sursă foto: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj

Demersul a fost inițiat în urma unei ședințe comune de lucru a Comitetului pentru situații de criză, desfășurate la Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj, în cadrul căreia reprezentanții instituțiilor competente au analizat măsurile de prevenire și răspuns la incidentele generate de utilizarea dronelor în apropierea aeroporturilor și în zonele cu restricții de zbor. Concluziile reuniunii au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă dedicate informării utilizatorilor de drone cu privire la obligațiile și responsabilitățile care le revin.

Utilizarea dronelor cunoaște o dezvoltare accelerată, atât în scop recreativ, cât și profesional, ceea ce face esențială cunoașterea și respectarea reglementărilor aplicabile. Operarea unei drone în apropierea unui aeroport sau în spații aeriene restricționate poate afecta desfășurarea operațiunilor aeriene, poate determina întârzieri ale zborurilor și poate genera riscuri pentru siguranța traficului aerian.

Siguranța și securitatea persoanelor și a traficului aerian reprezintă prioritatea numărul unu a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj. Din acest motiv, informarea și responsabilizarea utilizatorilor de drone constituie un element esențial în prevenirea incidentelor și în menținerea unui nivel ridicat de siguranță a operațiunilor aeriene.

David Ciceo, Directorul General al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, a declarat:

„Utilizarea responsabilă a dronelor este esențială pentru menținerea siguranței traficului aerian. Respectarea reglementărilor privind operarea sistemelor de aeronave fără pilot contribuie la prevenirea incidentelor și la desfășurarea în condiții de siguranță a activităților aeroportuare. Prin această acțiune ne propunem să creștem gradul de informare al utilizatorilor de drone și să promovăm o cultură a responsabilității în utilizarea spațiului aerian.”

Alin Tișe, Președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat:

„Siguranța cetățenilor și buna funcționare a infrastructurii aeroportuare reprezintă o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor implicate. Dezvoltarea tehnologiei și utilizarea tot mai frecventă a dronelor aduc numeroase beneficii, însă acestea trebuie folosite cu respectarea strictă a legislației și a regulilor de siguranță. Consiliul Județean Cluj susține toate demersurile care contribuie la informarea și responsabilizarea utilizatorilor de drone, pentru protejarea traficului aerian și menținerea celor mai înalte standarde de siguranță pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj.”

La conferința de presă au participat, printre alții, și domnul Remus Dogaru, Inspector Aeronautic în cadrul Autorității Aeronautice Civile Române, precum și reprezentanți ai instituțiilor implicate în această acțiune de informare. În cadrul evenimentului au fost prezentate principalele obligații ale operatorilor de drone, cadrul legislativ aplicabil, precum și recomandări privind operarea acestora în condiții de siguranță.

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj recomandă tuturor utilizatorilor de drone să se informeze înaintea fiecărui zbor cu privire la condițiile și restricțiile aplicabile în zona în care intenționează să opereze și să respecte legislația națională și europeană în vigoare. O utilizare responsabilă a dronelor contribuie la protejarea siguranței zborurilor, a pasagerilor și a tuturor participanților la traficul aerian.

În acest scop, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj pune la dispoziția publicului pagina dedicată „Drone și siguranța zborurilor” – https://www.airportcluj.ro/drone-si-siguranta-zborurilor/ – care reunește informații esențiale pentru operarea legală și responsabilă a dronelor. Ghidul explică pașii necesari pentru înregistrarea ca operator UAS, obținerea certificatului de competență, identificarea categoriei dronei și verificarea zonelor în care zborul este permis. Totodată, sunt prezentate principalele reguli de operare, precum obligația de a menține contactul vizual cu drona, respectarea altitudinii maxime de 120 m și obținerea autorizațiilor necesare pentru zborurile desfășurate în zone restricționate.

Pagina oferă, de asemenea, informații despre alte activități care pot afecta siguranța operațiunilor aeriene și care sunt interzise sau supuse unor restricții în vecinătatea aeroportului. Printre acestea se numără utilizarea laserelor, lansarea de lampioane sau baloane, folosirea materialelor pirotehnice, proiectarea luminilor puternice spre cer, producerea de fum dens, amplasarea de obstacole neautorizate, precum și operarea dronelor în spațiul aerian controlat fără autorizațiile necesare.

Prin această inițiativă, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj își propune să ofere utilizatorilor de drone și publicului larg un punct de informare complet și accesibil privind regulile de operare și activitățile care pot influența siguranța zborurilor. Respectarea acestor reguli contribuie la desfășurarea în condiții de siguranță a operațiunilor aeroportuare și la consolidarea culturii de siguranță și securitate în aviația civilă.

Sursă foto: CJ Sibiu

„Sunt zece ani de când, într-o vară, Sabine Reither călătorea, alături de soțul său, Max, prin Transilvania. Habar nu aveau turiștii de atunci de felul în care acel concediu avea să le schimbe viața. „Eram în bine-cunoscuta biserică evanghelică din Biertan când am aflat că mai există una interesantă la doar câțiva kilometri distanță. Când am văzut întâia oară biserica din Copșa Mare, care părea că veghează întregul sat, am știut că are ceva special și că trebuie să am grijă de ea”, rememorează Sabine, căreia localnicii îi mai spun acum  „doamna cu biserica”.

În ultimul deceniu, concediile de odihnă ale soților Reither se rezumă la cărat moloz, montat schele și înlocuit țigle. „Înainte călătoream foarte mult prin lume, mai ales că la un moment dat am lucrat și ca traducătoare. Am ajuns prin Africa, Statele Unite ale Americii, iar de când am descoperit Copșa Mare, întreg timpul liber ni-l petrecem aici”, arată femeia în timp ce intră în vechea biserică ridicată de sași în urmă cu aproape 600 de ani.

Aflu despre cele 10.000 de țigle care au trebuit înlocuite pentru a opri infiltrațiile de apă sau despre ceasul din turn, repornit după aproape trei decenii. „După ce am chemat un specialist pentru repararea mecanismului, ora exactă a început să fie din nou dată din turn, clopotele vestind inclusiv sferturile și jumătățile de oră. La un moment dat, un sătean a urcat în turn și a înfășurat o șosetă din lână peste ciocanul care lovește clopotul mare. Spunea că îl deranjează sunetul. Noi am dat șoseta jos, iar omul s-a obișnuit cu sunetul clopotului, ca și întreg satul, de altfel.”

Max este inginer în industria construcțiilor de mașini și îi este alături soției în lupta pentru salvarea bisericii săsești din Copșa Mare. „Marele avantaj este că aici timpul nu este atât de important. Nu avem programări sau termene-limită. Nu avem stres. În plus, mâncarea este foarte bună”, spune bărbatul care a fost cucerit de sarmale și de papanașii cu dulceață. „Să fie prăjiți, nu fierți”, mai adaugă Max, devenit, în ziua vizitei, instalator.

Pentru salvarea bisericii, Sabine a înființat Asociația „Pro GrossKopisch”, prin intermediul căreia strânge donații. „Au contribuit și cetățeni din Statele Unite ale Americii ai căror strămoși provin din Copșa Mare. Ne ajută și Fundația Biserici Fortificate, iar la un moment dat ne-am bucurat de susținerea Ambulanței pentru Monumente. Fiecare leu contează, iar în restaurare este nevoie de bani mulți.”

Soții Reither au pus la bătaie inclusiv banii familiei. „Cred că am cheltuit cam cât pentru o mașină nouă. Nu un «Porsche», că nu ne permitem, dar ca pentru o mașină bună, în mod sigur.”

În rândul sătenilor a mers vorba că munca la biserică este plătită bine. „Aș spune că plătim corect. La început, oamenii ne priveau cu reținere. Dar dacă îi tratezi de la egal la egal, devin rapid prietenoși.”

Despre soarta bisericii din Copșa Mare, Sabine are o perspectivă interesantă: „Noi am închiriat fosta casă a clopotarului, pe care acum o amenajăm ca locuință. Nu ne dorim să o avem vreodată în proprietate, întrucât credem că biserica, terenurile și anexele sale sunt ale comunității și nu ar trebui să aparțină vreodată unui singur om.”

Din turnul bisericii, clopotul mare vestește miezul zilei. Apoi, clopotul mic își intră în rol la fiecare sfert de oră, astfel încât fiecare sătean poate spune cu mâna pe inimă că aude cum timpul curge peste mica așezare din Podișul Târnavelor.

Au prins glas prin truda unei familii de germani de lângă Passau, pentru care odihna înseamnă chiar și grămezi de moloz mutate cu lopata. Sabine și Max au devenit parte a unei comunități care își recapătă identitatea cu fiecare țiglă nouă și cu fiecare bătaie de clopotdin turnul vechii biserici săsești.

Și ei sunt parte a județului Sibiu, cel cu oameni și locuri de poveste!”.