„Chiar dacă nu este vizibilă cu ochiul liber, turnul Bisericii Evanghelice Sfânta Margareta din Mediaș este <<frate>> cu turnurile din Pisa și cu cel din Ruși, județul Sibiu, prin prisma înclinației sale față de axă. Aici străjuiește <<Petrică din turn>>, sunt expuse covoare medievale aduse tocmai din Anatolia, iar vizitatorii pot admira cea mai veche cristelniță din Transilvania, pe care un bucătar turc și-ar fi gravat numele”. Așa începe reportajul din această săptămână din seria Oameni și Locuri de Poveste, a Consiliului Județean Sibiu
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
De zece ani se bucură de pensie, însă dragostea pentru istoria sașilor o aduce aproape zilnic la Biserica Evanghelică din centrul Mediașului. Christa Moldovan a lucrat în comerț, iar de câțiva ani este ghid pentru turiștii care ajung în municipiul din nordul județului Sibiu.„Sunt și lector al bisericii, țin slujbe în diverse sate săsești din zonă. Nu pot oficia cununii, înmormântări sau asculta spovedanii, însă putem vorbi despre credință și Dumnezeu”, spune ghida, în timp ce pășim în impunătoarea biserică săsească.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
„Aici a avut loc, în 1572, un sinod al preoților sași din întreaga Transilvanie, pentru a decide trecerea de la cultul catolic la cel evanghelic. Principalele schimbări au fost renunțarea la picturile din interiorul bisericilor, desființarea mănăstirilor și acordarea dreptului preoților de a hotărî dacă se căsătoresc sau nu. Sașii transilvăneni au avut nevoie de 42 de ani pentru a lua această decizie, deoarece se mergea pe ideea că fiecare membru al comunității trebuie convins”, explică Christa Moldovan.Cu toate acestea, în Mediaș au existat și sași care au continuat să participe la slujbele catolice, în micul Turn al Mariei, aflat lângă biserică.„Pentru că nu și-au permis să întrețină un preot, care trebuia plătit, în cele din urmă s-au mutat la biserica maghiarilor. Așa au rămas catolici”, povestește ghida.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Cristelnița din bronz, amplasată pe un piedestal din piatră, este una dintre piesele de rezistență ale bisericii.„Este cea mai veche din Transilvania și, probabil, din România. Datează din 1371”, spune ghida, în timp ce caută cu privirea o mică inscripție aflată pe partea interioară a vasului.Printre liniile fine ale ornamentelor se poate observa un text arab. „Legenda spune că un bucătar pe nume Mehmet s-a îndrăgostit de o tânără din Sighișoara și, pentru a se căsători cu ea, a cerut să fie eliberat din oaste și lăsat aici, la Mediaș. Cumva, ar fi reușit să se cunune în această biserică, iar inscripția de pe cristelniță ar reprezenta numele lui”, explică Christa Moldovan.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Covoarele orientale sunt o altă atracție a bisericii. „Sașii făceau negoț cu aceste covoare, pe care le cumpărau din Anatolia și le vindeau celor înstăriți din țările germanice. Timp de 150 de ani, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, comerțul cu astfel de covoare din lână sau păr de capră a prosperat, iar valoarea lor era dată de numărul de noduri realizate pe fiecare centimetru pătrat”, mai spune ghida, precizând că sașii medieșeni obișnuiau să doneze bisericii covoare cu ocazia nunților sau a înmormântărilor.Aflăm și despre momentul în care orașul de pe Târnave ar fi rămas fără vin. „În această biserică, în 1576, principele Ștefan Báthory a primit o delegație a nobililor polonezi care i-au oferit tronul Poloniei. Se spune că Báthory și-a trimis propriii oameni în Polonia pentru a verifica dacă mesagerii spuneau adevărul, timp în care delegația a rămas în oraș. Legenda spune că atunci a fost singura dată când Mediașul a rămas fără vin”, zâmbește ghida.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Interiorul bisericii, care poartă hramul Sfintei Margareta, este îngrijit cu atenție, iar fiecare obiect pare să-și aibă locul bine stabilit.„Orga are peste 1.300 de tuburi și datează din 1756, fiind construită de meșterul Johannes Hahn. Este folosită în fiecare duminică. Mai avem și orga adusă de la biserica din Dupuș, mai mică, cu doar 590 de tuburi, însă și aceasta este funcțională.”Despre turnul înclinat primim și o explicație: „Inițial, turnul a fost mai scurt, însă după ce Mediașul a devenit oraș, sașii au decis să îl înalțe. Nu au luat însă în calcul greutatea suplimentară adăugată peste fundația inițială, iar turnul a început să se încline. În 1927 a fost realizată o centură din beton, iar de aproape 100 de ani turnul nu se mai închilă. Specialiștii spun că diferența dintre vârf și bază este de 2,36 metri.”În turnul înclinat se află și un personaj bine cunoscut medieșenilor: Petrică. „Sașii îi spun «Turre Pitz», adică «Petre» sau «Petrică din turn». Există mai multe legende despre acest personaj, reprezentat de o statuie din lemn. Cea mai cunoscută spune că Petrică a fost un paznic al turnului, care patrula pe toate laturile acestuia pentru a observa dacă se apropie oști dușmane.”
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
„Mediașul se află pe lista multor turiști care doresc să descopere Transilvania medievală, vizitând zona Sibiului, Sighișoara sau salba de biserici fortificate din regiune, multe dintre ele purtând încă semnele măreției comunității săsești care le-a construit.Cu Petrică în turn, cu covoare anatoliene viu colorate și cu numele bucătarului turc gravat pe cristelnița veche de peste 650 de ani, Biserica Sfânta Margareta din Mediaș rămâne o filă importantă din cartea de istorie a județului Sibiu, un ținut al oamenilor și locurilor de poveste!”, se încheie reportajul din această săptămână.
sursa foto: Consiliul Județean Sibi
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
De zece ani se bucură de pensie, însă dragostea pentru istoria sașilor o aduce aproape zilnic la Biserica Evanghelică din centrul Mediașului. Christa Moldovan a lucrat în comerț, iar de câțiva ani este ghid pentru turiștii care ajung în municipiul din nordul județului Sibiu.
„Sunt și lector al bisericii, țin slujbe în diverse sate săsești din zonă. Nu pot oficia cununii, înmormântări sau asculta spovedanii, însă putem vorbi despre credință și Dumnezeu”, spune ghida, în timp ce pășim în impunătoarea biserică săsească.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
„Aici a avut loc, în 1572, un sinod al preoților sași din întreaga Transilvanie, pentru a decide trecerea de la cultul catolic la cel evanghelic. Principalele schimbări au fost renunțarea la picturile din interiorul bisericilor, desființarea mănăstirilor și acordarea dreptului preoților de a hotărî dacă se căsătoresc sau nu. Sașii transilvăneni au avut nevoie de 42 de ani pentru a lua această decizie, deoarece se mergea pe ideea că fiecare membru al comunității trebuie convins”, explică Christa Moldovan.
Cu toate acestea, în Mediaș au existat și sași care au continuat să participe la slujbele catolice, în micul Turn al Mariei, aflat lângă biserică.
„Pentru că nu și-au permis să întrețină un preot, care trebuia plătit, în cele din urmă s-au mutat la biserica maghiarilor. Așa au rămas catolici”, povestește ghida.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Cristelnița din bronz, amplasată pe un piedestal din piatră, este una dintre piesele de rezistență ale bisericii.
„Este cea mai veche din Transilvania și, probabil, din România. Datează din 1371”, spune ghida, în timp ce caută cu privirea o mică inscripție aflată pe partea interioară a vasului.
Printre liniile fine ale ornamentelor se poate observa un text arab. „Legenda spune că un bucătar pe nume Mehmet s-a îndrăgostit de o tânără din Sighișoara și, pentru a se căsători cu ea, a cerut să fie eliberat din oaste și lăsat aici, la Mediaș. Cumva, ar fi reușit să se cunune în această biserică, iar inscripția de pe cristelniță ar reprezenta numele lui”, explică Christa Moldovan.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Covoarele orientale sunt o altă atracție a bisericii. „Sașii făceau negoț cu aceste covoare, pe care le cumpărau din Anatolia și le vindeau celor înstăriți din țările germanice. Timp de 150 de ani, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, comerțul cu astfel de covoare din lână sau păr de capră a prosperat, iar valoarea lor era dată de numărul de noduri realizate pe fiecare centimetru pătrat”, mai spune ghida, precizând că sașii medieșeni obișnuiau să doneze bisericii covoare cu ocazia nunților sau a înmormântărilor.
Aflăm și despre momentul în care orașul de pe Târnave ar fi rămas fără vin. „În această biserică, în 1576, principele Ștefan Báthory a primit o delegație a nobililor polonezi care i-au oferit tronul Poloniei. Se spune că Báthory și-a trimis propriii oameni în Polonia pentru a verifica dacă mesagerii spuneau adevărul, timp în care delegația a rămas în oraș. Legenda spune că atunci a fost singura dată când Mediașul a rămas fără vin”, zâmbește ghida.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Interiorul bisericii, care poartă hramul Sfintei Margareta, este îngrijit cu atenție, iar fiecare obiect pare să-și aibă locul bine stabilit.
„Orga are peste 1.300 de tuburi și datează din 1756, fiind construită de meșterul Johannes Hahn. Este folosită în fiecare duminică. Mai avem și orga adusă de la biserica din Dupuș, mai mică, cu doar 590 de tuburi, însă și aceasta este funcțională.”
Despre turnul înclinat primim și o explicație: „Inițial, turnul a fost mai scurt, însă după ce Mediașul a devenit oraș, sașii au decis să îl înalțe. Nu au luat însă în calcul greutatea suplimentară adăugată peste fundația inițială, iar turnul a început să se încline. În 1927 a fost realizată o centură din beton, iar de aproape 100 de ani turnul nu se mai închilă. Specialiștii spun că diferența dintre vârf și bază este de 2,36 metri.”
În turnul înclinat se află și un personaj bine cunoscut medieșenilor: Petrică. „Sașii îi spun «Turre Pitz», adică «Petre» sau «Petrică din turn». Există mai multe legende despre acest personaj, reprezentat de o statuie din lemn. Cea mai cunoscută spune că Petrică a fost un paznic al turnului, care patrula pe toate laturile acestuia pentru a observa dacă se apropie oști dușmane.”
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
„Mediașul se află pe lista multor turiști care doresc să descopere Transilvania medievală, vizitând zona Sibiului, Sighișoara sau salba de biserici fortificate din regiune, multe dintre ele purtând încă semnele măreției comunității săsești care le-a construit.
Cu Petrică în turn, cu covoare anatoliene viu colorate și cu numele bucătarului turc gravat pe cristelnița veche de peste 650 de ani, Biserica Sfânta Margareta din Mediaș rămâne o filă importantă din cartea de istorie a județului Sibiu, un ținut al oamenilor și locurilor de poveste!”, se încheie reportajul din această săptămână.
sursa foto: Consiliul Județean Sibi
