Cartofii aparţin familiei de alimente feculente, dar mulţi uită că avem de-a face, înainte de toate, cu o legumă, care conţine mult amidon şi hidraţi de carbon, necesari ca rezervor de energie, scrie site-ul passionsante.be.
Consiliul Superior al Sănătăţii afirmă că 55% din energia necesară provine din hidraţi de carbon şi că cel mult 30% din aceasta ar trebui să aibă originea în grăsimi. În ţările industrializate, proporţia este mai degrabă inversă.
 |
| foto: Wikipedia |
Ar fi bine ca oamenii să mănânce zilnic patru - cinci cartofi fierţi sau la abur, adică 200 - 300 g, în funcţie de vârstă, greutate, sex şi activităţile fizice derulate. Cartofii sunt bogaţi în fibre, vitamine şi minerale, ca şi în fier, magneziu, crom sau zinc. Mai sunt bogaţi în potasiu şi vitamina C. O porţie de cartofi ar conţine cam 40% din cantitatea zilnică recomandată de potasiu. În privinţa conţinutului de antioxidanţi, cel din cartofi este asemănător cu cel din brocoli şi mult mai mare decît cel din morcovi, ardei sau ceapă.
Orezul, de exemplu, conţine mult mai puţine fibre decât cartofii. Cartofii consumaţi reci conţin, datorită formării de fecule, mai multe fibre decât dacă sunt mâncaţi calzi. Cartofii calzi dau o mare senzaţie de îndestulare sau Index de Saţietate (IS). Cine mănâncă alimente cu un IS mare - lucru care nu este sinonim cu extra-calorii - este sătul mai multă vreme şi nu simte nevoia să ronţăie câte ceva între mese. Omul se simte sătul, fără să aibă totuşi senzaţia de balonare. Prin urmare, consumul de cartofi ar duce la evitarea sau cel puţin la reducerea obiceiului de a mesteca mereu ceva, un adevărat 'flagel' al societăţii actuale.
Cu cât cartofii sunt pregătiţi mai mult, cu atât scade conţinutul lor de fibre şi vitamine. Cartofii prăjiţi sau chipsurile conţin cu 30% mai multe grăsimi, de aceea este bine să fie consumaţi nu în exces, ci moderat, căci astfel de alimente nu servesc la un bun echilibru alimentar.
.jfif)
