Proiectul de 90 de milioane de euro pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă-canal în nordul judeţului este un reper istoric pentru regiune, consideră Georgeta Găină, directoarea Organismului Intermediar pentru POS Mediu Sibiu.
Reporter: Cum a luat naştere proiectul derulat în zona de nord şi care sunt obiectivele sale?
 |
| Creşterea tarifelor este calculată astfel încât să nu depăşească gradul de suportabilitate al populaţiei, a dat asigurări Georgeta Găină. |
Reporter: Pe termen lung, ce câştigă locuitorii din implementarea acestei investiţii?
Georgeta Găină: Genul acesta de proiecte, dincolo de aspectele tehnice, sunt proiecte care schimbă definitiv istoria economică şi socială a zonelor unde sunt implementate şi unde ele încep să devină operaţionale. Sunt proiecte extrem de importante pentru societatea românească, dincolo de rolul lor de a ne asigura conformarea cu angajamentele luate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre stadiul în care se află desfăşurarea proiectului?
Georgeta Găină: Sunt la a treisprezecea cerere de rambursare. Suma certificată la rambursare este de 46 de milioane, din care, din Fondul de Coeziune 32,6 milioane.
Reporter: La o întâlnire precedentă, recunoştea şi dl. director Bucşe că se confruntă cu o oarecare problemă de imagine. Din experienţa dvs., din implementarea altor proiecte, sunt oamenii mai receptivi în alte zone decât cei din nordul judeţului Sibiu?
Georgeta Găină: Nu. Orice proiect care va lucra cu şanţuri deschise prin faţa porţii unui om va produce în prima fază un deficit de imagine acelui operator. Depinde de calităţile pe care le are operatorul de a explica oamenilor de ce trebuie să suporte acest disconfort, depinde cât de bine se plasează operatorul în acest dialog cu cetăţeanul. Este imposibil să nu existe o reacţie la disconfortul pe care-l creează buldozerul care sapă în faţa porţii. Dar asta nu trebuie să însemne extraordinar de mult, dacă lucrurile acolo, pe timpul executării lucrărilor, se întâmplă aşa cum trebuie. Dacă lucrările durează cât trebuie, sunt realizate conform contractului de lucrări, oamenii cu siguranţă vor aprecia ulterior calitatea serviciilor şi sperăm să uite de acea perioadă de câteva luni în care într-adevăr a trebuit să suporte un disconfort.
Reporter: Legat de tarife, cu cât va creşte, la final, costul pentru cetăţean? Comparativ cu perioada de dinainte de începerea proiectului.
Georgeta Găină: Există un plan de creştere a tarifelor, care trebuie respectat. Obligaţia există odată pe an, la 1 iulie, asumată de toate localităţile care sunt membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. Toate tarifele care se majorează din cauza proiectelor finanţate din POS Mediu au în vedere suportabilitatea populaţiei – nu mai mult de 4 % din venitul mediu net al celor mai sărace familii.
Reporter: Ce durată de viaţă are o investiţie de genul acesta?
Georgeta Găină: Perioada de viaţă economică pentru staţiile de tratare este de până la 30-35 de ani, pentru staţiile de epurare, 40 de ani şi pentru reţele, din câte ştiu eu, 25 de ani.
Virgil Bucşe | director general S.C. Apa Târnavei Mari S.A.: „Filosofia modului de calcul al preţurilor şi tarifelor s-a schimbat radical: dacă până înainte se considerau doar costurile de operare, s-a inclus şi componenta investiţională, care trebuie să asigure reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de apă şi canal pe viitorii ani. Peste 20-25 de ani, atunci când aceste bunuri pe care le realizăm acum îşi vor termina durata de viaţă, acel fond va sta la dispoziţia operatorului pentru înlocuirea şi modernizarea ulterioară a acestor sisteme. În aceasta constă dezvoltarea durabilă.”
Citiţi interviul integral în ediţia tipărită a ziarului.
