Efectele fiziologice ale cafeinei devin evidente la adulţi la doze de numai 100-200 mg. Acest nivel este realizat cu uşurinţă prin consumarea a 1-3 ceşti de cafea.
Autor: dr. Gily IONESCU
Circa 80% din populația adultă consumă cafeină și circa 20% consumă peste 350 mg/zi - cantitate suficientă pentru a produce dependența fizică.
Ce este cafeina?
Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se găseşte în diferite băuturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi acidulate care conţin cola şi ciocolată. De asemenea, cafeina este adăugată şi în compoziţia altor băuturi şi este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fără reţeta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, răceală, alergii, antialgice şi pilule pentru menţinerea stării de veghe.
Ce determină conținutul în cafeină al unui produs?
Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determină conținutul de cafeină al băuturii. O ceașcă de cafea instant conține cca 65 mg cafeină, în timp ce cafeaua filtrată conține cca 110 mg/ceașcă. Ceaiul negru și majoritatea băuturilor răcoritoare cu cafeină conțin cca 30-65 mg/porție. Băuturile din ciocolată fierbinte conțin cca 5 mg/ceașcă, în timp ce batoanele de ciocolată pot conține între 10 și 40 mg per 60 g.
Este cafeina periculoasă?
Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi văzute după consumarea a doar 1-3 cești de cafea. Raportat la greutatea corporală, copiii cu vârsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeină. Un copil care bea o cutie de băutură răcoritoare cu cafeină ingerează echivalentul a 4 cești de cafea pentru un adult. Cafeina este absorbită cu ușurință în organism, nivelul sangvin atingând valoarea maximă la cca. 30 minute după ingestie. Viteza eliminării ei din sânge variază de la câteva ore la adult la câteva zile la nou-născut. Viteza eliminării este redusă în timpul sarcinii și prin folosirea anticoncepționalelor orale. Fumatul, pe de altă parte, pare să crească rată de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeină ar trebui să fie mult redusă sau eliminată complet de persoanele care încearcă să renunțe la fumat, pentru a împiedica creșterea nivelului cafeinei în sânge și posibila creștere a dorinței după nicotină.
Cafeina poate produce multe efecte, printre care:
- crește nivelul zahărului din sânge (ceea ce dă senzația unei creșteri a disponibilului de energie)
- crește nivelul grăsimilor sangvine
- crește tensiunea arterială
- stimulează sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihnă)
- bătăi cardiace neregulate
- crește pierderea urinară de calciu și magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sănătății osoase)
- crește secreția acidă a stomacului (agravează ulcerul gastric)
- tremur, iritabilitate, nervozitate
- insomnie și dereglarea orarului somnului
- anxietate și depresie
- accentuează simptomele sindromului premenstrual (SPM)
Ce efect are cafeina asupra fătului?
ÎŽntrucât cafeina traversează placenta și este metabolizată de făt foarte încet, acesta riscă să fie expus unor cantități semnificative de cafeină dacă mama consumă băuturi care conțin acest drog. În studiile pe animale, dozele mari de cafeină provoacă malformații congenitale osoase, întârzierea creșterii fetale, greutate redusă la naștere și creșterea numărului de pui născuți morți, în timp ce dozele mai mici, echivalentul a două cești de cafea/zi, pot provoca încetinirea creșterii osoase. La cobaii expuși unor doze modeste de cafeină s-a observat apariția unor modificări neuro-comportamentale care au persistat și în timpul vieții de adult. Cafeina consumată de masculi înainte de împerechere poate, de asemenea, produce întârzieri semnificative a creșterii fetale.
Unele studii populaționale au arătat că ingestia unor cantități mari de cafeină de către femeile însărcinate se asociază cu o incidență mai mare decât normală de prematuritate, greutate scăzută la naștere și circumferință craniană redusă. Pe baza datelor existente, Organizația Food and Drug Administration din SUA sfătuiește femeile însărcinate să evite consumul de cafeină sub orice formă în timpul sarcinii.
Contribuie cafeina la îmbolnăvire?
S-a demonstrat că datorită consumului de cafeină crește riscul apariției anumitor boli, printre care se numără și bolile cardio-vasculare și cancerul.
- Boli cardio-vasculare
Administrarea unei doze de 1-3 cești de cafea determină o creștere substanțială a tensiunii arteriale la persoanele care nu folosesc cafea, în timp ce la consumatorii cronici efectul este mult mai modest. Majoritatea medicilor recomandă reducerea sau oprirea consumului de cafea în caz de palpitații sau bătăi cardiace neregulate, întrucât cafeina poate declanșa crize de aritmii cardiace. În afară de aceasta, un număr de studii științifice a arătat că consumul de cafea se asociază cu prezența unor niveluri crescute de colesterol și trigliceride în sânge. Un studiu recent a arătat că până și folosirea cafelei decafeinizate (peste 4 cești/zi) crește riscul de boală cardiacă. Studiul de sănătate al adventiștilor a găsit că folosirea cafelei se asocia cu o creștere a riscului de boală cardiacă de 50% la bărbați și de 10-20% la femei.
- Cancer
Deși studiile pe animale arată că de una singură cafeina nu produce cancer, cafeina sau cafeaua par să crească frecvența cu care alți factori carcinogeni induc tumori. Există câteva studii care au evidențiat o legătură între consumul de cafea și cancerele umane. Adventiștii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon și de vezică urinară. Consumul de cafea a fost implicat și în cancerele renal, ovarian și de intestin gros, în timp ce consumul de ceai a fost asociat cu creșterea riscului de cancer de rect, dar nu și de colon.
Cafeina și alte metilxantine (teofilina din ceai și teobromină din ciocolată) au fost identificate că posibili factori de risc și pentru cancerul mamar. Există dovezi și că metilxantinele cresc riscul de boală fibrochistică mamară, o boală benignă care poate crește riscul de cancer mamar. Unii cercetători sunt de părere că simptomele acestei boli se ameliorează dacă metilxantinele sunt eliminate din dietă.
- Tulburări gastro-intestinale
Cafeaua și ceaiul reduc semnificativ absorbția fierului - cu 40 și respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ asupra balanței calciului, reducând absorbția calciului și crescând pierderea de calciu prin urină. De asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la apariția pirozisului (arsuri retrosternale).
Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeină determină agresivitate și comportament psihotic. La om, consumul a 650-1000 mg/zi determină apariția cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasă. Persoanele sensibile la cafeină manifestă anxietate și depresie severă după consumul unei doze de numai 300 mg de cafeină. Pediatrii sunt îngrijorati de faptul că atât de mulți copii consumă cafeină, care poate determină comportament hiperactiv.
Mulți din cei care folosesc cu regularitate cafeină sunt surprinși să constate cât de greu le vine să renunțe la ea. Dependența, evidențiată de simptomele sindromului de înţărcare, se poate instala după numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeină zilnic. Persoanele care au devenit dependente de cafeină se pot aștepta ca simptomele de înţărcare să apară la 12-24 ore după ultima doză de cafeină. Acestea diferă de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseală, apatie și (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore și dispar la sfârșitul primei săptămâni. Metodele de detoxificare pot varia de la renunțarea bruscă la scăderea treptată a consumului și folosirea analgezicelor pentru a ușura simptomele. Cafeina este un drog care dă dependență și folosirea lui regulată poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substanțe chimice pentru a te simți bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea altor droguri. ÎŽntrucât cafeaua și ceaiul conțin numeroși compuși chimici în afară de cafeină, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabilă evitarea chiar și a băuturilor decafeinizate.
Recomandări
Alegeți cafea surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale în loc de cafea, ceai, cola sau alte băuturi care conțin cafeină.
Produsele care conțin cafeină vor fi folosite numai la sfatul expres al medicului.
Femeile însărcinate și care alăptează, precum și copiii vor evita orice produs care conține cafeină.
Dacă doriți totuși să consumați ciocolată și cacao, folosiți-le rar și în cantități foarte mici. Granulele din roșcove (ceratonia) sunt un înlocuitor bun al ciocolatei.
Formați-vă obiceiul de a bea apă curată, sucuri de fructe și legume. Dacă simțiți nevoia de a bea ceva cald, învăţaţi să folosiți ceaiuri din plante medicinale sau băuturi pe bază de cereale în loc de ceai sau cafea decafeinizate.
