Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian“ din Agnita pune un accent deosebit pe pregătirea elevilor săi. Pentru 2013-2014, el propune un plan de şcolarizare adaptat cerinţelor pieţei muncii din zonă.
Autor: Alex PÎNTEA
Liceul este o perioadă foarte importantă pentru tineri. Alegerea celei mai potrivite specializări pentru fiecare reprezintă un deziderat al tututor absolvenţilor de gimnaziu. În aceste condiţii, profesiile şi meseriile pe care s-a axat Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian“ respectă specificul economico-social al zonei, pe de o parte, iar pe de altă parte, ele sunt axate pe orientarea şi pregătirea populaţiei şcolare în vederea respectării standardelor europene. Cheia succesului o reprezintă standardele educaţional-profesionale ridicate ale instruirii. „Colegiul Tehnic «A. T. Laurian» are o tradiţie de 60 de ani în învăţământul românesc, timp în care a dat generaţii întregi de absolvenţi bine pregătiţi, integraţi socio-profesional. În cadrul colegiului predau 45 de cadre didactice calificate, sub a căror îndrumare competentă elevii noştri au obţinut rezultate remarcabile la examenele naţionale, olimpiade, concursuri şcolare şi profesionale, competiţii sportive şi artistice la faze zonale, judeţene, naţionale şi internaţionale“, se mândreşte conducerea şcolii.
Patru clase
Pentru anul şcolar viitor, unitatea de învăţământ din Agnita pune la dispoziţia viitorilor săi elevi un număr de patru clase. Astfel, pe filiera teoretică există o clasă de matematică-informatică, iar pe cea tehnologică, alte trei clase. Astfel, tinerii pot opta pentru o clasă în domeniul electronică şi automatizări, având calificarea de tehnician operator de calcul, sau una din cele două clase în domeniul industrie textilă şi pielărie, de unde vor obţine calificarea de tehnician în industria textilă. De asemenea, se organizează stagii de pregătire pentru clasa a XI-a, mai exact o clasă în domeniul produselor din lemn, calificarea fiind de tâmplar universal.
Dotări de top
Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian“ funcţionează pe o suprafaţă totală de aproape 25.000 de metri pătraţi, din care suprafaţa construită este de 4.540 metri pătraţi. Şcoala dispune de 20 de săli de clasă, şase laboratoare, 11 cabinete, două ateliere, două săli de sport, două terenuri de sport, un centru de documentare şi informare, un cabinet medical şi unul de asistenţă psihopedagogică.
 |
| Colegiul Tehnic "August Treboniu Laurian" din Agnita |
Şcoală cu vechime
Primele ştiri despre existenţa unei şcoli în Agnita datează de la sfârşitul secolului al XV-lea. Trebuie menţionat că această şcoală se adresa saşilor din cetate şi era strâns legată de biserică. După construirea bisericii „Sfântul Nicolae“, în 1795-1797, pe lângă aceasta a funcţionat şi o şcoală pentru români, unde copiii învăţau cu ajutorul alfabetului chirilic, în care erau tipărite cărţile de cult ortodox. În 1806, în Agnita se construieşte un nou local de şcoală, urmat de un altul, în 1867, mai spaţios, unde se înfiinţează şi o şcoală serală pentru ucenici. Ulterior, în anul 1934 se construieşte şcoala cu şase clase, care va găzdui şi şcoala românească de ucenici. Cu trecerea anilor, numărul de elevi şi de cadre didactice a fost în permanentă creştere, ţinând pasul cu timpul. În anul 1995, şcoala generală nr. 2 s-a unit cu liceul, iar şcoala generală Ruja a fost încorporată în 2001. Denumită înainte de Revoluţie „Liceul Real Umanist Agnita“, unitatea de învăţământ şi-a schimbat denumirea de mai multe ori de-a lungul anilor, devenind în 1990 Liceul Teoretic „August Treboniu Laurian“, iar actualul nume îl poartă din 2006.
Revoluţionar şi filolog
Patronul spiritual al şcolii agniţene, Augustin Trifan, s-a născut în 1810, în satul Fofeldea, comuna Nocrich. Rămas în istorie sub numele de August Treboniu Laurian, acesta a fost filolog, istoric, publicist şi om politic, dar şi unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 în Transilvania. De asemenea, s-a numărat printre membrii fondatori ai Academiei Române, a ocupat funcţiile de secretar general şi apoi preşedinte al Societăţii Academice Române, precum şi preşedinte al secţiunii literare. În plan filologic, din dorinţa de a purifica limba română de influenţele vecine, a încercat să reconstituie limba română din secolul al XIII-lea, dinaintea ocupaţiei maghiare. El a pornit de la ideea că menirea omului de ştiinţă este de a servi patria prin demersul de a îndrepta limba şi de a îndepărta cuvintele ce nu par corecte.
