duminică, 17 noiembrie 2013

Publicat la 11/17/2013 08:21:00 p.m. de Anonim

Dreptul la apă potabilă ℗


„Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi”, astfel începe articolul 1 din „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la data de 10 decembrie 1948.


Autor: Iulia TARNU,
ofiţer de presă S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

Ca persoane, avem drepturi care ne asigură protecţia în faţa abuzurilor care ne pot leza demnitatea, avem drepturi politice şi civile, precum dreptul la liberă exprimare, drepturi socio-economice şi drepturi mai recente, aşa-numitele drepturi de generaţia a treia: dreptul la un mediu curat, dreptul la solidaritate şi dreptul la pace. 
Dreptul la apă potabilă îşi are originile simbolice în Franţa secolului al XVIII-lea şi este tacit înglobat în preambulul „Declaraţiei Drepturilor Omului şi Cetăţeanului” (26 august 1789), adoptate ca urmare a Revoluţiei Franceze. Istoria acestuia începe cu un sondaj de opinie la nivel naţional, gest rar pentru Europa acelui timp. În dorinţa de a reprima neliniştea crescândă, regele Ludovic al XVI-lea a ordonat un sondaj naţional al preocupărilor supuşilor săi. Arhiva Naţională a Franţei consemnează 25.000 de Caiete ale Doleanţelor, toate plângerile scrise, adunate din ţară, transmiţând un instantaneu precis asupra vieţii din acea vreme. Multe dintre scrieri consemnează că apa era atât de poluată încât era imposibil de băut, imposibil de folosit la gătit. Când vopseaua sau reziduurile de la tăbăcării inundau zona, oamenii se temeau să nu fie otrăviţi. Astfel, francezii ajunseseră la concluzia că aveau drepturi care le erau încălcate din cauză că nu aveau acces la apă curată şi la condiţii de trai suportabile. 
Revenind la zilele noastre, există teorii care susţin că succesul civilizaţiei moderne constă în redescoperirea igienei. Însă, cum veştile şi teoriile bune sunt rare, povestea dreptului la apă potabilă continuă, într-o notă şi într-o lume nu prea optimiste. Dacă secolul al XX-lea rămâne în istorie ca „secolul vitezei”, s-ar putea ca secolul al XXI-lea să poarte numele de „secol al secetei”.
Distribuţia apei este extrem de inegală pe suprafaţa pământului. Statisticile recente atestă că pe glob trăiesc aproximativ 2,8 miliarde de oameni în locuri unde nu au la dispoziție suficientă apă. Pentru anul 2030, se estimează că 3,9 miliarde de oameni se vor confrunta cu această problemă. Specialiştii ne atrag atenţia că în multe regiuni ale globului există posibilitatea ca lipsa de apă să genereze conflicte în viitorul nu foarte îndepărtat.  
În mod paradoxal, dreptul explicit la vitala apă potabilă a fost adoptat de-abia în 28 iulie 2010, printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la iniţiativa Boliviei. La rândul său, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care declară că apa ar trebui să fie un bun universal şi accesul la apă un drept de bază. Rezoluţia, adoptată în martie 2009, constată că „apa este proprietatea comună a omenirii” şi că „manevrarea apei nu se supune regulilor pieţei interne”.
Mai mult, Parlamentul European cerea să se facă toţi paşii necesari pentru ca, cel târziu în anul 2015, toate popoarele sărace să aibă acces la apă potabilă şi cerea tuturor statelor membre ca, în ciuda crizei economice, să nu renunţe la proiectele oficiale şi să contribuie la atingerea ţelului.
Aici se regăseşte şi efortul companiei Apa Târnavei Mari, prin derularea, în primă fază, a proiectului de extindere și reabilitare a sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni. 
În etapa a II-a de finanţare, corespondentă noului exerciţiu financiar al Uniunii Europene 2014-2020, operatorul va accesa noi fonduri europene pentru sectorul de apă potabilă şi apă uzată din aria sa de delegare. Proiectele vizate vor cuprinde în mod echilibrat atât investiţii pentru modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată din aglomerările aflate în aria de operare prezentă, cât şi alte investiţii necesare pentru extinderea ariei de operare, pentru noi, fiind prioritare localităţile cu o populaţie între 2.000 şi 10.000 de locuitori echivalenţi.
Ţinta noastră este ca, până în 2026, să asigurăm acces egal la servicii de apă şi canalizare tuturor locuitorilor din regiunea de operare, nord-estul judeţului Sibiu.
    Trimite prin e-mail