În limbajul specialiştilor, se numeşte „acumularea permanentă Ighiş“, dar toţi medieşenii îi spun simplu, „baraj“, când vorbesc despre lacul de la graniţa dintre Mediaş şi Ighiş. Conceput în anii ’70 pentru a alimenta cu apă oraşul Copşa Mică şi o parte din comuna Axente Sever, barajul de la Ighiş a fost repede adoptat şi de medieşeni, zona din jurul lacului devenind un loc de promenadă, agrement, iar lacul însuşi un loc de pescuit, asta fără a-şi pierde vreodată adevărata funcţionalitate.
Autor: Milu OLTEAN
La vremea lui, barajul a fost considerat o investiţie importantă pentru zona noastră, ordonată şi executată prin decret de stat. La 35 de ani de la darea în exploatare a acumulării permanente Ighiş, Monitorul de Mediaş şi inginerul Silviu Sîntea de la Administraţia Naţională Apele Române - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, Sistemul Hidrotehnic Mediaş vă spun povestea barajului.
Născut din dezvoltarea industrială
Povestea barajului de la Ighiş n-ar fi putut să fie spusă dacă în 1964 nu s-ar fi dat în folosinţă barajul şi priza de captare a apei de la Copşa Mică, de pe râul Târnava Mare. Practic, în acel an a fost inaugurată şi priza de captare de la Mediaş, ambele având rolul de a prelua apă din Târnavă, de a o trece prin staţiile de tratare din fiecare localitate şi mai apoi de a o da spre folosinţă populaţiei. Cea din Copşa pentru copşeni, iar cea din Mediaş pentru medieşeni. Dacă priza de la Copşa a rămas la Apele Române, cea de la Mediaş a fost preluată de Gospodăria Comunală de atunci. Ulterior, odată cu dezvoltarea industrială a fabricilor Sometra şi Carbosin, a fost nevoie de mai multă apă în zona Copşa Mică. Şi nu orice fel de apă, ci una care să implice costuri mai mici de tratare. Decizia autorităţilor a fost de construire a unui baraj, iar după o identificare în teren, s-a ajuns la concluzia că cel mai bun loc este la graniţa dintre Mediaş şi satul Ighişul Nou. „Ideea a fost de construire a unei acumulări permanente pe pârâul Ighiş, apa captată acolo urmând a ajunge la Copşa Mică printr-o conductă. Apa captată dintr-un lac presupune costuri mai mici de tratare, apoi, debitul poate fi considerat «sigur», fiind lesne de gestionat. Aşa a demarat investiţia“, ne-a spus Sîntea.
6 ani de şantier
Terenul era situat între dealuri împădurite, iar specialiştii au considerat că este numai bun pentru construcţia unui baraj de circa 14 milioane de metri cubi de apă, având în vedere că urma să fie amenajat pe pârâul Ighiş, un afluent de stânga al râului Târnava Mare. Lucrările au început în 1972 şi au presupus un volum mare de muncă. „Lucrările au durat şase ani, iar proiectul a însemnat un efort destul de mare şi multă muncă. Proiectul a prevăzut realizarea barajului din pământ omogen, cu coronamentul în lungime de 475 de metri, cu o lăţime de şase metri şi o înălţime de 36 de metri. A fost nevoie de o cantitate foarte mare de pământ. S-a adus pământ din toată zona de nord a judeţului, ba chiar şi de la Slimnic. Pe paramentul amonte există protecţie din anrocamente. Investiţia a prevăzut şi realizarea unui canal de fugă, la ieşire din casa vanelor, pentru atenuarea viiturilor. În 27 noiembrie 1978, acumularea permanentă Ighiş a fost dată în exploatare”, ne-a povestit Sîntea.
8 km de conductă spre Copşa Mică
Conectarea barajului de la Ighiş cu staţia de pompare de la Copşa s-a făcut printr-o conductă de 1.000 milimetri diametru interior, din beton precomprimat şi metal, în lungime de 8 kilometri. Traseul conductei de aducţiune-refulare începe din baraj, trece pe sub deal (str. Ighişului), ajunge în zona în care a fost construit magazinul Trident şi continuă traseul către Copşa Mică, pe lângă halta Târnava. Există un racord la staţia de tratare aparţinând combinatului Sometra SA, de unde apa tratată este distribuită consumatorilor, respectiv, oraşul Copşa Mică şi o parte a comunei Axente Sever - în scop menajer şi SC Sometra SA Copşa Mică - în scop igienico-sanitar şi tehnologic.
„Ciuperca“ şi bazinele
Mulţi medieşeni se întreabă ce e oare cu „ciuperca“ răsărită în apă, dar şi cu rezervoarele uriaşe de pe strada Posada, de pe un deal din vecinătatea barajului. „Proiectul prevedea amenajarea unei căi de acces exterioare de pe coronament până la acel turn de manevră, ce ar fi trebuit să fie prevăzut cu instalaţii hidromecanice ce nu au mai fost montate. În cazul bazinelor de pe strada Posada, acolo se dorea pomparea cu apă din baraj, tratarea acesteia şi folosirea ei pentru alimentarea unei părţi a cartierului Vitrometan. Nici această investiţie nu s-a mai finalizat, iar acele rezervoare n-au fost folosite niciodată“, ne-a explicat inginerul.
O salbă de baraje
Imediat după inundaţiile din ’75, autorităţile au decis construirea unei acumulări nepermanente şi în zona Moşna, tocmai pentru proteja o parte din Mediaş, mai precis cartierul Moşnei, de posibile revărsări de ape adunate pe pârâul Moşnei. Astfel, în ‘81 a fost dat în folosinţă şi acest baraj, cu o lungime a coronamentului de 486 de metri, cu o lăţime de cinci metri şi o înălţime de 21,3 metri. În plan exista posibilitatea conectării printr-o conductă şi a acestui baraj de cel de la Ighiş şi implicit de cel de la Copşa, deci transformarea în acumulare permanentă. „Erau planuri clare. Se dorea ca apa captată în acumularea Nemşa să poată fi dirijată gravitaţional către barajul de la Ighiş şi de acolo către Copşa. Chiar dacă oamenii nu l-au văzut plin de prea multe ori, barajul Nemşa a fost folosit. Se vorbea în acea vreme şi de acumulări nepermanente la Brateiu şi Valea Viilor. Oricum, planurile de atunci au rămas doar pe hârtie, pentru că nu s-au realizat niciodată“, arată Silviu Sîntea.
Baraj multifuncţional
Iniţial, barajul de la Ighiş ar fi trebuit să aibă ca destinaţie şi asigurarea de irigaţii, dar şi posibilitatea de a practica activităţi de agrement, dar acestea nu s-au mai materializat. Oricum, zona barajului a devenit una preferată de medieşeni pentru ieşirile în aer liber, pentru petreceri câmpeneşti, iar lacul a devenit un loc preferat de pescarii din zonă, un loc în care de-a lungul timpului s-au prins capturi interesante.
Silviu SÎNTEA | inginer: „Aşa cum era pe proiect, barajul ar fi trebuit să aibă şi o componentă legată de turism şi sport, secundară, nefiind pusă până în prezent în practică. Destinaţia de piscicultură nu era prevăzută, dar s-a realizat în mod ocazional. Barajul este o zonă preferată de medieşeni pentru agrement. Deja are 35 de ani şi cine ştie ce rezervă viitorul…“
Date tehnice
Volumul total (cota coronament) al barajului de la Ighiş este de 13,4 milioane metri cubi. Volumul actual al apei din acumularea permanentă Ighiş este de 2,076 milioane metri cubi, iar ultima pompare din râul Târnava Mare s-a făcut în vara anului 2004, atunci când nivelul apei în lac a fost foarte scăzut. Volumul mediu actual distribuit către Sometra, Copşa Mică şi o parte a localităţii Axente Sever este de 65.000 mc/lună.
