Paul-Jürgen Porr (FDGR): „Ca să aibă loc o reacţie, ajung şi cantităţi mici“

O regionalizare pragmatică şi eficientă, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, evitarea afacerilor păguboase pentru România şi medierea unor relaţii bune cu Germania, Austria şi Elveţia. Acestea sunt câteva dintre priorităţile actuale ale Forumului Democrat al Germanilor din România, potrivit preşedintelui Paul-Jürgen Porr.

De puţină vreme, conduceţi Forumul German, o formaţiune tot mai puternică din punct de vedere al mesajului. Care sunt provocările acestei poziţii?

Paul-Jürgen Porr: Noi suntem o formaţiune politică, dar nu un partid politic. Un membru al Forumului poate fi membru al oricărui partid din România – mai puţin al celor extremiste. Dar, dacă eşti membru al altui partid, nu mai ai voie să ai nici o funcţie în Forum, pentru că – teoretic, cel puţin – poţi să imprimi linia partidului din care faci parte. Şi atunci, dl. Iohannis, când a trecut la PNL, şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Forumului. El este în continuare membru, vine la şedinţele noastre pe Sibiu, sigur că relaţiile noastre sunt aceleaşi. La fel de bune. Şi pentru Forum şi pentru Sibiu, eu zic că este un lucru bun că avem un reprezentant la Bucureşti într-o asemenea poziţie. Orice politician de rang înalt face ceva şi pentru urbea lui. Eu eram printre puţinii care ştiau de pasul lui înainte şi mi-a cerut părerea despre propunerea lui Antonescu. Am fost pentru, deşi urma să vedem apoi ce facem cu Forumul. Avem relaţii bune şi cu liberalii şi cu PSD-ul, cu ţărăniştii – pe vremuri – şi cu alte partide, cu UDMR-ul, cu celalte minorităţi, Forumul întotdeauna a avut relaţii bune. E şi o şansă, pe undeva, pentru Forum, să colaborezi cu tot eşichierul politic. Sigur că, în principiu, linia e de centru. Dar suntem deschişi la orice colaborare constructivă şi în interesul ţării. Asta s-a văzut şi la reprezentarea noastră în fracţiunea minorităţilor. Multă lume zice că fracţiunile etnice totdeauna se duc cu puterea. În principiu, aşa e! Dacă vrei să realizezi ceva, poţi numai de la putere. În opoziţie nu poţi altceva decât să strigi şi eşti ascultat sau nu. Dacă vrei să mişti ceva, trebuie să fii aliat cu puterea.

Reprezentăm interesele germanilor, atâţia câţi au mai rămas în România, dar noi, de la început, am depăşit această sferă  strict etnică. Şi la Cluj sunt destule exemple, unde făceam programe sociale pentru rromi sau pentru alţii, în sate unde nu era nici un neamţ. La Turea, de exemplu, lângă Gârbău, s-a făcut o şcoală. Şcoala aia a făcut-o Forumul. Spuneţi-mi câte şcoli s-au înfiinţat în 23 de ani în România! Poţi să le numeri pe degete. Biserici – cred că zeci de mii. Dar şcoli, din păcate, nu. Una s-a înfiinţat la Turea, cu ajutor financiar din Germania, prin intermediul Forumului Democrat al Germanilor, într-un sat în care sunt români, maghiari, rromi şi atât. Deci, totdeauna, am depăşit sfera asta a intereselor etnicilor germani.

Sau, ca un exemplu mai recent, Roşia Montană e o chestiune care nu afectează nemţii din România. Îi afectează pe cei de acolo – sau îi poate afecta pe cei de acolo –  şi, economic, toată ţara. Nemaivorbind de cianură, de poluare posibilă şi de consecinţe. Au zis cei de la Academie, care sunt specialişti, nu cei care vorbesc la televizor. Au calculat cât e de păgubos. Într-o chestie din asta, grosul profitului îl ia statul, pentru că statul este proprietarul zăcămintelor. Fie de aur, fie de argint sau ce mai este la Roşia, tot felul de metale rare - vanadiu, zirkoniu, molibden - care-s foarte scumpe. Despre astea nici nu se mai spune. În alte ţări, statul ia cel puţin 80 %. La noi era exact invers. Eu nu zic să nu se caute aur, mai ales în situaţia actuală, n-am nimic împotrivă nici să vină canadienii, dacă noi nu suntem în stare să-l scoatem. Să vină de unde vor. Ar trebui făcut un alt contract în care statul să fie beneficiarul, în primul rând, şi sunt destule metode nepericuloase. Cum e cu cianura? Ei zic că e sigură. Şi Fukushima a fost sigură până la cutremur şi taifun. Nu zic să nu creăm locuri de muncă în Apuseni. Nu zic să nu exploatăm aurul şi ce mai avem pe acolo, dar în condiţii avantajoase. E o chestie de interes naţional.

Dacă e o afacere proastă, cum a fost şi Bechtel, ne afectează  pe toţi, că nu ministrul Transporturilor sau cine a semnat contractul a plătit nişte daune. Ci noi, ăştia care plătim taxe şi impozite. Sau aici, la Sibiu, centura. S-a făcut contract cu o firmă din Italia, cu Todini, au început, au dat şpagă la Bucureşti cum se cuvine, s-a schimbat Guvernul, a ajuns un nou ministru al Transporturilor, Berceanu, care a zis: „Cine e Todini? Eu n-am auzit de ăştia. Să vină pe la mine!“. (Italienii – n.red.) n-au înţeles aluzia. Au crezut că, dacă au fost o dată „de acasă“, au rezolvat. Şi pe urmă i-a tăiat. Ei s-au dus acasă, şi-au luat jucăriile, lucrarea a rămas neterminată două ierni, s-a mai deteriorat, au dat în judecată statul român reprezentat de Ministerul Transporturilor, au câştigat, au luat o grămadă de bani şi noi am plătit. Nu cineva care aveau vreo responsabilitate în această afacere. După doi ani şi ceva, a venit un consorţiu de alte firme care a terminat lucrarea.

O afacere păguboasă mai cu răsunet este Bechtel, unde au făcut la un preţ de trei ori mai mare decât l-a cerut aceeaşi firmă  în Croaţia. Şi dacă aţi fost în Croaţia aţi văzut pe coastă  ce teren este. Numai munte. Deci numai viaducte şi tuneluri. Eu bănuiesc că e mult mai greu şi mai scump să faci o astfel de autostradă decât în Ardeal unde mai faci pe ici, pe colo un pod sau un viaduct, dar în rest, totuşi, e drept. Prin Carpaţi e mai greu. Dar de la Braşov până la Oradea sau până Borş nu era chiar aşa. Acolo, cu o treime din preţ, au făcut 450 km, cât trebuia să facă aici, iar aici au făcut 50. Un pic pe lângă Barcău şi porţiunea aia, Gilău-Turda şi Câmpia Turzii.

Dacă ne referim la interesele locale, ce urmăriţi în această perioadă?

Paul-Jürgen Porr: Forumul se implică şi în politica locală, mai ales aici, la Sibiu, unde conducem Primăria şi avem majoritatea în Consiliul Local sau o fracţiune puternică şi în Consiliul Judeţean – 9 din 33 de consilieri. Şi eu sunt consilier judeţean. În primul rând, noi trebuie să creştem mult rata de absorbţie a banilor europeni. Sunt zeci de miliarde de euro care zac nefolosiţi pentru că nu suntem în stare să facem proiecte fezabile. Să primeşti 8 % din cât puteai să primeşti e o ruşine când alţii au pornit tot de la zero şi au ajuns la 92 %. Aici sunt mai multe hibe, în primul rând la Bucureşti – birocraţia şi corupţia. Cunosc cazuri de firme care au făcut un proiect corect, l-au depus la Bucureşti şi acolo a rămas, pentru că toate se înaintează prin ministerul de resort. Acolo, la ministerele de resort, se stă. Şi până nu vii „de acasă“, nici nu se mişcă. Sunt teancuri acolo şi nu se uită nimeni la ele. Mai e şi ignoranţa. Sunt acolo oameni în funcţii-cheie care vor să le meargă salariul, să aibă şi ei 10 %, în rest nu-i interesează nimic. De aia, dacă se ajunge la o regionalizare şi la o descentralizare reală, e un progres. Politica externă este un alt obiectiv principal al nostru, relaţia cu spaţiul germanic. Sunt destule lucruri care s-au realizat prin intermediul Forumului.

Va fi mai bine dacă o să ajungem capitală de regiune?

Paul-Jürgen Porr: Nu cred că are asta importanţă. Sunt ambiţii locale, regionale, fiecare vrea să fie şef. Sigur că, pentru Sibiu, ar fi o chestie. Pe bună dreptate, eu zic că ar merita, prin tradiţie. A fost capitala Transilvaniei într-o vreme, sub habsburgi, are calităţi de capitală... De exemplu, judeţul nostru dă mult mai mult la Bucureşti, pentru PIB, decât Braşovul. Ca şi oraş, Braşovul e dublu faţă de Sibiu. Oricum, deocamdată nu e clară la Bucureşti nici noţiunea de regiune. Care e rostul acestor regiuni? Şi acolo mai sunt discuţii. După ce se ajunge la un statut clar, atunci vezi pe hartă cum e mai bine. Faci opt regiuni, faci zece, mai pui cinci, pe urmă vezi şi unde e capitala. Nu cred că asta e o prioritate acum.

PSD-ul se grăbeşte cu regionalizarea până  la sfârşitul anului.

Paul-Jürgen Porr: Părerea mea e că nu va reuşi, din simplul motiv că în Constituţie nu există noţiunea de regiune. Pentru a crea o regiune, trebuie să schimbi Constituţia. După ultimele hotărâri ale Curţii Constituţionale, Constituţia nu poţi s-o schimbi. S-a dovedit că la nici un referendum nu-ţi vin 50 % + 1. Până nu intră în vigoare regula cu 30 %, nu se va schimba. Restul sunt poveşti. Judeţele oricum rămân, regiunea va fi ceva între judeţ şi capitală, ceea ce e o chestie bună, în esenţă, dar dacă are într-adevăr autonomie, dacă are putere de decizie şi bani. Pentru că, dacă e numai o chestie birocratică în plus, adică să mai pui nişte şefi acolo, atunci n-ai făcut nimic, doar îţi plăteşti clientela politică. Regiunea trebuie să primească nişte sarcini clare şi atunci Parlamentul poate fi ca şi în Germania – în camera inferioară să se afle reprezentanţii regiunilor. Atunci se leagă lucrurile. Cei care lucrează concret la proiectul acesta deocamdată sunt în faza de tatonare, adună informaţii, nu e clar conturat scopul şi sarcinile acestor regiuni. Dacă Harghita e cu Braşovul sau cu Mureşul, astea sunt, până la urmă, hotărâri politice. Noi nu trebuie să reinventăm roata. Sunt destule structuri similare, chiar şi în est, cum ar fi voievodatele din Polonia, cu care ne putem compara. Să facem ce au făcut alţii şi s-a dovedit a fi bun.

Cum vi se pare faptul că există acum un sas în Bundestag?

Paul-Jürgen Porr: Un lucru bun pentru noi toţi: români, germani, români din Germania şi saşi emigraţi în Germania. Probabil că va fi iar un grup parlamentar de prietenie român-german. El (Bernd Fabritius – n.red.) a fost un ajutor real şi până acum. Toată lumea de aici a privit cu ochi buni alegerea. Mă bucur că a reuşit. Noi, cu Forumul, cât suntem de puţini, nu putem decât să facem o funcţie de catalizator. Ca să aibă loc o reacţie, ajung şi cantităţi mici.

Încheiaţi vreo alianţă, susţineţi candidaţii vreunei formaţiuni pentru europarlamentare sau pentru generale?

Paul-Jürgen Porr: Vom vedea la timpul respectiv. Probabil că Forumul nu va avea un candidat propriu. Atunci sigur că vom susţine un alt partid. Depinde de om, în primul rând. Să vedem pe cine oferă PSD-ul, pe cine oferă PDL-ul, pe cine oferă PNL-ul... Deocamdată, nu ni s-a propus nimic, nici în principiu, nici concret. Vom analiza o propunere concretă în funcţie de ce impresie avem noi că va face respectivul. Nu avem nici o alianţă cu un partid, deşi dl. Iohannis este acum la liberali. Toată lumea zice că Forumul e o anexă a liberalilor. Nu e adevărat! De pildă, la Roşia Montană, ei erau, la început, pentru proiect, iar noi am spus că suntem împotrivă. Sigur că ne consultăm şi cu Iohannis şi cu alţii şi pe plan local şi pe plan naţional.

Multe voci spun că ar fi naturală o alianţă cu liberalii.

Paul-Jürgen Porr: Ca şi ideologie, aşa este. Dar şi cu PSD-ul. Şi aşa am făcut cu toate alegerile locale. Acolo unde Forumul nu a avut un candidat pentru primar, viceprimar, consilieri, s-au făcut alianţe de tot felul. În Satu Mare era cu UDMR-ul. La Mediaş, în primul mandat al lui Thellmann, era cu PDL-ul. În altă parte era cu liberalii, altundeva cu PSD-ul. Nu poţi să zici de acum ce va fi la Satu Mare peste trei ani, când vor fi iar alegeri. Dacă cei de acolo zic că avem de câştigat dintr-o alianţă cu cutare, o facem. N-avem a priori prieteni şi duşmani.

Cu organizaţia locală de la Mediaş  ce se mai întâmplă?

Paul-Jürgen Porr: Thellmann a plecat, au fost acolo câţiva consilieri care l-au urmat la PDL. Asta a fost partea perversă, că era în plină campanie electorală şi noi nu mai aveam timp să punem alţi candidaţi pe linia Forumului. Sunt şi membri ai Forumului, dar nu mai au funcţii de conducere, din acelaşi motiv ca şi Iohannis. Filiala Mediaş există în continuare, fac tot felul de acţiuni culturale în Casa Schuller. Forumul a rămas fără consilieri locali la Mediaş şi nici acum, la ultimele alegeri, nu au făcut listă de candidaţi. Noi nu putem să le impunem. A fost o situaţie nefericită, nu foarte loială. Thellmann putea să anunţe dinainte, nu când trenul e deja în gară, eu să mă urc în alt tren şi biletele-s la mine.

Forumul a pierdut un oraş, până la urmă.

Paul-Jürgen Porr: Depinde ce înseamnă că a pierdut. Şi la Cisnădie am avut primar şi acum avem viceprimar, că au făcut rocada. Important e să meargă bine în Cisnădie lucrurile care ţin de oraş.

A consemnat Mihai COLIBABA

Cine este preşedintele F.D.G.R. ?

Numele şi prenumele: Paul-Jürgen Porr

Ocupaţia în prezent: conferenţiar la Facultatea de Medicină Sibiu şi şeful Clinicii Medicale I a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu

Data şi locul naşterii: 2 februarie 1951, Mediaş

Starea civilă: căsătorit, 2 copii

Limbi străine: germană, engleză, franceză

Studii: 1972 – 1978: Institutul de Medicină şi Farmacie Cluj, Facultatea de medicină

Activitatea profesională:

Activitatea politică: