Cercetători britanici au făcut o trecere în revistă a articolelor ştiinţifice consacrate efectelor râsului asupra sănătăţii publicate începând din 1964. Aceste studii demonstrează că, uneori, râsul chiar este o chestiune de viaţă şi de moarte, notează cotidianul Le Nouvel Observateur, citat de Agerpres.
Făcând onoare tradiționalului umor britanic, altfel extrem de seriosul British Medical Journal (BMJ) publică în fiecare an o ediție de sărbători menită să binedispună comunitatea biomedicală, însă fără a face compromisuri în ceea ce privește rigoarea științifică.
În acest an, revista a propus un articol care, dacă nu va provoca râsul zgomotos, în mod sigur va descreți frunțile cititorilor. Autorii disecă, ironic, studiile din ultimii 50 de ani care analizează impactul râsului asupra sănătății. Și, contrar gândirii unora, acest spasm nu are doar consecințe pozitive asupra organismului uman.
Se spune adesea că râsul este bun pentru sănătate. Cu toate acestea, printre cele 785 de studii analizate de Robin Ferner și Jeffrey Aronson — coautori ai acestui articol — mai mult de o sută dintre acestea atenționează în legătură cu numeroasele riscuri pe care le presupune o criză de râs.
Incontenență, cataplexie, aritmie cardiacă, criză de astm și pneumothorax sunt referințele principale. 'Râsul poate provoca dureri de cap, la fel ca alte lucruri foarte plăcute precum înghețata, ciocolata sau sexul (și de ce nu, toate în același timp)', afirmă autorii studiului.
S-au cunoscut deja cazuri când râsul a accentuat o hernie sau a declanșat sindromul Boerhaave (perforare spontană a esofagului). Mai rău, expresia 'a râde până la dislocarea mandibulei' nu ar fi o simplă imaginație, ci o consecință perfect posibilă a unei prea puternice extensii a mandibulei.
Un râs nebun poate provoca de asemenea o sincopă, explicată de oamenii de știință ca o reacție reflexă datorată majorării presiunii în torace. Cei mai puțin norocoși ar putea chiar muri de râs dacă acesta declanșează un accident cardiovascular. Cu toate acestea, Ferner asigură că 'în cele mai multe cazuri nu există pericol, comparativ cu alte activități umane, cum sunt și cele pentru care francezii sunt renumiți', citează Le Nouvel Observateur.
Astfel, autorii studiului asigură că râsul face mai mult bine decât rău. El reduce anxietatea, furia și depresia. A te amuza de o glumă bună poate reduce tensiunea (psihologică și cardiovasculară), poate crește toleranța la durere, poate diminua riscul de infarct miocardic și poate îmbunătăți activitatea plămânilor.
Fără a mai vorbi de faptul că râsul poate ajuta la menținerea siluetei: un sfert de oră de amuzament duce la pierderea a 40 de calorii.
Nu în ultimul rând, potrivit unui studiu realizat din 2011, femeile care sunt supuse unei operațiuni de fecundare in vitro au mai multe șanse să rămână însărcinate atunci când un clovn vine să le distreze după intervenție (36% de reușită, comparativ cu 20% pentru grupul de test). Astfel, poate nu ar fi greșit să se spună cu unii oamenii 's-au născut din râs', conchide Le Nouvel Observateur.
.jfif)
.jfif)
