Lăcomia statului încurajează evaziunea ~ Monitorul de Mediaş

Mai bine de jumătate din venitul brut al românilor se întoarce la stat sub forma contribuţiilor sociale. Nu e de mirare că angajatorii şi angajaţii fac tot posibilul să eludeze legea. Şi cercul vicios se închide: în loc să încaseze mai puţin de la mai mulţi, autorităţile vânează munca la negru. „Buzunarele românilor sunt din ce în ce mai goale“, acuză primarul Mediaşului.

Autor: Aurelian LUNGU

După două guverne Ponta şi cu un al treilea în pregătire, Puterea vorbeşte despre România ca şi cum ar fi tigrul Europei. „Din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte evoluţia economică, 2013 nu a fost un an bun. Argumentul principal îl reprezintă cota defalcată din impozitul pe venit, care a rămas la acelaşi nivel cu cea din 2012, iar asta în condiţiile în care până acum, în fiecare an creştea cu 10-11 la sută. A crescut numărul de şomeri, s-au închis societăţi comerciale, au apărut şi alte taxe, se vorbeşte de creşterea accizei la carburanţi, aşa că este normal ca noi, în calitate de partid de opoziţie, să tragem semnale de alarmă prin toate mijloacele posibile. Orice creştere economică ar trebui să se reflecte şi în buzunarele cetăţenilor, ori buzunarele românilor sunt din ce în ce mai goale“, susţine Teodor Neamţu.

Campioni la biruri

Economia subterană reprezintă o treime din PIB-ul României, spun finanţiştii. Colectarea dărilor rămâne o problemă pe care autorităţile nu reuşesc să o rezolve. Ţara noastră are cea mai ridicată rată cumulată a contribuţiilor sociale plătite de angajatori şi angajaţi din regiune - 55 la sută din salariu -, ceea ce poate favoriza munca la negru, cu efect negativ asupra veniturilor colectate, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM), citat de agenţia Mediafax.

Randament scăzut

Totodată, veniturile colectate la buget din aceste contribuţii reprezintă numai 9 procente din PIB, cu doar un punct procentual peste media regiunii, faţă de 11 la sută în Polonia, aproximativ 12 la sută în Ungaria şi Slovenia şi 15 la sută în Cehia. „Randamentul veniturilor scade atunci când ratele contribuţiilor depăşesc un anumit nivel“, notează BM. România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentând aproximativ 30 la sută din PIB.

Controale în cascadă

Mai mult sau mai puţin oficial, autorităţile recunosc existenţa acestui fenomen. De altfel, intensificarea campaniilor de controale şi a aplicării de sancţiuni în vederea reducerea muncii la negru este principala prioritate declarată pentru 2014 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu, potrivit inspectorului şef Francisc Szombatfalvi-Török. „Principalul motiv pentru care a fost stabilită această prioritate se leagă de necesitatea de a scoate la lumină munca subterană, întrucât efectele acestei acţiuni vin, pe de o parte, în sprijinul salariaţilor care, prin măsurile ce se vor aplica în timpul controalelor, vor fi protejaţi atât pentru prezent, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de securitate a muncii, cât şi pentru etapa viitoare a vieţii lor, respectiv pensionarea, iar pe de altă parte se asigură o sursă de venit atât la bugetul de stat, cât şi la bugetul asigurărilor sociale de stat“, a explicat Török, pentru Monitorul de Mediaş.

Domenii „fierbinţi“

Francisc SZOMBATFALVI-TOROK

Sectorul unde inspectorii de muncă sesizează cele mai multe cazuri de muncă la negru este cel al construcţiilor. „Activitatea în acest sector se desfăşoară cu un număr mare de muncitori necalificaţi care pot fi uşor de convins să accepte acest compromis. Din nefericire, încă foarte mulţi lucrători ce aparţin acestei categorii profesionale sunt preocupaţi în primul rând de ziua de azi şi nu de cea de mâine. În aceste condiţii, între cele două părţi se naşte o înţelegere tacită, respectiv aceea de a nu se încheia forme legale, fapt ce îngreunează şi activitatea ITM Sibiu, deoarece în timpul acţiunilor pe care le desfăşoară la punctele de lucru, muncitorii nu cooperează. Mai mult decât atât, îşi părăsesc locurile de muncă, abandonându-şi toate bunurile pe care le au asupra lor în acea zi“, povesteşte Török. De pildă, muncitorii care se ocupă de izolarea termică a blocurilor intră în apartamente la vederea inspectorilor, aşa că ITM Sibiu trebuie să apeleze ajutorul Poliţiei sau Jandarmeriei. Fără contract individual de muncă se lucrează, foarte des, şi în industria uşoară. „Şi în acest sector au fost recrutate persoane fără o calificare în domeniu şi care au acceptat să muncească şi în astfel de condiţii pentru a-şi asigura traiul zilnic“, a menţionat şeful ITM Sibiu. El are în vedere organizarea mai multor controale şi în sectorul de morărit şi panificaţie, unde o bună parte a activităţii se desfăşoară pe timpul nopţii, dar şi la societăţile din sfera comerţului. „Comerţul va fi un sector de activitate vizitat mult mai des şi datorită faptului că acţiunile pot fi organizate mai uşor, întrucât locurile de muncă sunt organizate în spaţii mai restrânse, fapt ce nu le permite salariaţilor să se sustragă controlului atunci când sunt vizitaţi de inspectorii de muncă“, precizează Francisc Szombatfalvi-Török.

Ce fac vecinii noştri?

Rata totală a contribuţiilor sociale - pentru pensie, şomaj şi sănătate - variază în economiile aflate în tranziţie din Europa Centrală şi de Est de la 3 procente în Armenia la 55 de procente în România, cu niveluri de aproximativ 30 la sută în Rusia, 31 la sută în Bulgaria, 40 la sută în Polonia, 44 la sută în Ungaria, 45 la sută în Cehia sau 49 la sută în Slovenia, reiese dintr-un raport publicat vineri de instituţia financiară internaţională. „Ratele ridicate ale contribuţiilor ar putea induce reacţii în oferta de muncă, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile“, se spune în raportul BM.

Fiscalitatea ne omoară

Într-un interviu recent, Török afirma că piaţa autohtonă a muncii este scumpă, din cauza fiscalităţii pronunţate. „Dacă un angajator prevede pentru un fond de salarii 100 de lei, din acei bani, 41% ajung în buzunarul angajatului, iar restul se duce în diferite bugete care constituie bugetul general al ţării. În opinia mea, 30% din economie se duce în zona speculativă, 30% în zona subterană şi doar în doar 30% din cazuri (dar poate e prea mare cifra) există o legătură directă între muncă şi bani“, nota el.

Raluca TURCAN | preşedinte PDL Sibiu: „Politica fiscală a PNL şi a USL a distrus mediul de afaceri şi a sufocat iniţiativa privată. A impus 35 de noi taxe şi impozite, a crescut acciza la carburanţi, a impus taxa de stâlp şi doar a promis scăderea evaziunii fiscale. Codul Insolvenţei a fost declarat neconstituţional. Toate propunerile sunt făcute în scop electoral. Zecile de schimbări haotice aduse Codului Fiscal, din punct de vedere economic, nu au făcut decât să confişte de la populaţie mai mulţi bani pentru buget. Nu am văzut nici măcar o singură măsură care să stimuleze economia sau creşterea investiţiilor.“

Salariul oficial şi salariul „la plic“

Potrivit strategiei fiscal-bugetare 2014-2016, Guvernul vrea să reintroducă impozitul progresiv cu trei cote în funcţie de venituri şi are în vedere cotele de 8, 12 şi respectiv 16 procente. Măsura va conduce la situaţia în care tot mai mulţi agenţi economici vor prefera să ofere salarii minime, pentru a plăti taxe cât mai mici, avertizează Raluca Turcan, deputat PDL de Sibiu. „Ne vom întoarce în perioada când angajaţii luau două salarii: salariul «oficial» şi salariul «la plic». În mod cert, statul riscă să piardă între 3,5 şi 9% din încasările din impozitul pe venit. De unde vor lua bani pentru a plăti pensiile şi salariile dacă nu vin şi cu politici de creştere economică? Vor fi îndepărtaţi agenţii economici străini. România va putea fi tot mai puţin competitivă, în condiţiile în care în Bulgaria funcţionează cu mult succes cota unică de 10%“, susţine Turcan.