Ziua Prostiei

Ce-ar fi dacă din acest an am transforma 1 Aprilie, aşa zisa zi a păcălelilor, în Ziua Prostiei? Credeţi că avem suficiente motive? Având în vedere că e bătută în cuie creşterea accizei la benzină şi motorină, ceea ce va duce la o explozie a preţurilor la toate cele, eu aş înclina să cred că putem purcede la transformare.

Omul de afaceri Ion Ţiriac a spus, zilele trecute, că ar fi de acord cu mărirea accizei la carburanţi în condiţiile în care aceasta s-ar duce într-un cont separat, iar banii ar fi folosiţi pentru construirea a 500 de kilometri de autostradă. Zău, că dacă s-ar fi pus aşa problema, cu banii la vedere, mulţi români ar fi fost tentaţi să se prindă la aceeaşi căruţă cu Guvernul Ponta. De fapt, nici n-ar fi sunat chiar aşa de rău. Punem toţi bani, construim ce avem de construit şi pe urmă vedem cum stăm, dacă e posibil revenim la preţurile vechi. Doamne, dar ce frumos visăm! De ce-ar fi Ponta altfel decât iluştrii săi înaintaşi într-ale cârmuirii ţării? Realitatea cruntă e că banii se vor duce unde-a înţărcat mutul iapa şi o să-i vedem reflectaţi în investiţii, programe de dezvoltare, locuri de muncă, atunci când va face face plopul pere. Păi şi-atunci să nu schimbăm mai bine păcăleala, în prostie? Că numai prostie se poate numi acceptarea unor decizii care n-au nici cap, nici coadă şi se bazează doar pe nişte calcule pe care nu e nimeni în stare să le scoată din sfera ambiguităţilor şi să le explice clar şi concret românilor. De fapt, calculele cele mai simple arată că de la 1 Aprilie o să ne rămână mai puţini bani în buzunare, pentru că, aşa cum am mai simţit, nu o dată, pe propria piele, creşterea preţului carburanţilor va atrage după sine un tăvălug de scumpiri, un lanţ de preţuri noi, care ne vor atinge în bugetul şi aşa subţiat. Iar dacă la scumpiri trecem şi creşterea preţului gazelor... nu mai am chef să le înşir pe toate, le ştim şi o să le vedem. Anul electoral face ravagii, fără a ţine cont de priorităţi şi realităţi. Guvernul are nevoie de bani pentru a le mai arunca o ciosvârtă pensionarilor şi pentru a le mai plimba busuiocul pe la nas salariaţilor de la stat. În aparenţă, pentru că în mod cert ce se va da cu o mână se va lua cu două înapoi. Fiţi fără grijă. Mediul privat e tras din nou la colţ şi pus să plătească nota de plată e neputinţei, neştiinţei şi lipsei de interes. Creşterea accizei la carburanţi, a preţului gazelor şi energiei electrice va zbura ca un croşeu bine ţintit spre bărbia populaţiei, pentru că preţurile o vor lua razna la toate cele. Asta în cazul în care industriaşii vor mai avea unde să crească şi nu vor trece la tragerea storurilor. Pentru că e posibil ca unii să se sature să le mai bage cineva mâna în buzunar şi să le ia banii câştigaţi cu tot mai mult efort şi trudă. Revenind la ce spuneam la început, aş prefera ca în locul chichiţelor fiscale, a jongleriilor matematice, a aburelilor printre cifre, mai marii zilei să iasă în faţă şi să spună exact unde se vor duce banii, ce se va face cu ei şi în cât timp. Cred că aşa ar onest. Iar la împlinirea sorocului, dacă banii respectivi nu se regăsesc în ce s-a propus, cei care şi-au asumat creşterile şi scumpirile să plece. Trageţi aer în piept, ne aşteaptă zile grele. Vedem după Ziua Prostiei, încolo.