Amintiri din Epoca de Aur: 1 Mai muncitoresc

Sărbătorirea zilei de 1 Mai din perioada comunistă era făcută cu fast, cu paradă şi manifestaţii, care alegorice şi tot felul de activităţi tematice. Defilările propagandistice erau la mare modă în anii ’60-’70 în toată ţara şi bineînţeles că şi la Mediaş, la fel cum erau şi ieşirile la iarbă verde. Departe de tumultul defilărilor de altădată din centrul oraşului, singura asemănare dintre 1 Mai de acum 30-40 de ani şi 1 Mai de astăzi se mai regăseşte doar în fumul grătarelor, care se înalţă viguros către cer.

Autor: Milu OLTEAN

“Râde iară primăvara/ Peste câmpuri, peste plai/ Veselia umple ţara/ C-a venit Întîi de Mai!/  Muncitorii au pornit/ Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!/ Şi ei azi sărbătoresc/ Unu Mai muncitoresc”. Sunt versurile unui cântec în mare vogă în perioada comunistă, care le stârneşte multor medieşeni câte un zâmbet nostalgic în colţul gurii. În zilele noastre, 1 Mai este sinonim cu o distracţie la picnic, cu mititei şi bere, cu o gură de libertate pe la Vama Veche, cu o minivacanţă pe te miri unde, dar cu ceva ani în urmă 1 Mai era prilej de defilare şi osanale aduse Partidului Comunist şi abia apoi prilej de o ieşire la iarbă verde.

Vitrine speciale pentru clasa muncitoare

Astăzi, toată lumea îl cunoaşte drept “omul pânzelor de păianjen” prin prisma tablourilor sale, dar înainte de ’89, medieşeanul Emil Mureşan era de meserie decorator de vitrine. Artistul octogenar îşi aduce aminte de perioada anilor ‘60-’70, când pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai începeau cu o lună de zile înainte. Practic, decoratorii de vitrine din oraş se întreceau în a-şi arăta măiestria întru împodobirea vitrinelor magazinelor din Mediaş, cu tot soiul de motive speciale pentru a celebra Ziua Muncii. “Nu existau excepţii, toate vitrinele trebuiau decorate frumos şi aranjate tematic pentru 1 Mai. Asta presupunea tablouri şi diferite desene cu aspecte din viaţa oamenilor muncii, cu diferite teme din industrie, flori… Era mult de muncă, ştiu că începeam pregătirile cu o lună de zile înainte, să fim cu toate gata şi să avem timp să le montăm. În centru, la magazinele mari, la Favorit şi la magazinul de lângă actuala Casă Schuller, se făceau două vitrine mari, cu teme industriale, un tablou mare, vitrina era îmbrăcată în pânză roşie, se punea şi steagul. Acele două vitrine erau etalonul. Cu ocazia zilei de 1 Mai se făceau concursuri de aranjat vitrine la Bucureşti, vreau să spun că Mediaşul a câştigat de două ori locul I. Îmi amintesc că de 1 Mai ne dădeau primă, dar şi munceam o lună bună de zile pentru a face ca totul să fie ca la carte”, şi-a adus aminte artistul Emil Mureşan.

Car alegoric prin centru

Mureşan spune că specifice zilei de 1 Mai în perioada anilor ’60-’70 erau şi defilările oamenilor muncii prin faţa tribunei cu oficialităţi, din centrul oraşului, precum şi construirea unor care alegorice. Acestea glorificau prosperitatea şi bogăţia întreprinderilor comuniste. “Carele alegorice erau spectaculoase şi se făceau pe platforma unor camioane. Totul era îmbrăcat în pânză, cu decoraţiuni, diferite modele, erau oameni cu steaguri. Erau punctul forte al defilării, iar întreprinderile mari din oraş aveau toate un asemenea car. Cei de la Emailul puneau tot felul de vase, ultimele creaţii, erau cei de la Vitrometan cu sticlărie şi mulţi alţii. Ştiu că într-un an, pe când se construiau blocurile din zona Pieţei, constructorul a amenajat un car pe care a montat macheta uriaşă a unui bloc. A fost ceva nemaivăzut la acea vreme. Coloanele de muncitori şi carele alegorice intrau în piaţa centrală pe la fosta librărie Caragiale, treceau prin faţa tribunei amenajată undeva în zona fostei Primării şi ieşeau din centru pe la Cafe-Bar, sau pe strada Cooperatorilor, actuala Petofi Sandor. Întregul oraş era practic împodobit cu pancarte, cu tot felul de lozinci cu «Trăiască 1 Mai», «Trăiască Partidul Comunist Român» şi altele asemenea”, spune Mureşan. Desigur, printre muncitori erau infiltraţi şi câţiva “agitatori”, care din când în când îndemnau oamenii să strige lozinci. La finalul defilării, oamenii luau cu asalt zonele verzi, fie Eleşteul, Greweln, Wewern sau Binderbubi, unde încingeau grătarele şi dădeau frâu liber distracţiei. “Parcă la magazine se găseau mai multe de 1 Mai. Mai beam un Pepsi, mai găseai o portocală… Bere nu se vindea până nu era gata parada, dar mai apoi toată lumea ieşea la iarbă verde, la un grătar. Oamenii se distrau, la fel ca acum, erau şi unii care mergeau în parcul de Sub Alee, unde cânta fanfara la foişor”, ne-a povestit octogenarul.

Serbări câmpeneşti

Din 1984 şi până în decembrie ‘89, Marcel Pleşa a fost secretar cu probleme economice şi viceprimar al Mediaşului. Acesta afirmă că, în acea perioadă, paradele de 1 Mai deveniseră deja istorie, dar în tradiţie rămăseseră serbările câmpeneşti. Pleşa spune că în perioada anilor ’80 deja nu se mai făceau pregătiri speciale pentru 1 Mai, iar medieşenii obişnuiau să iasă alături de familie şi prieteni la iarbă verde. “Erau două zile libere, 1 Mai şi 2 Mai, care era Ziua Tineretului. Îmi aduc aminte că erau două zile în care oamenii se simţeau bine, se relaxau. Realitatea este că oraşul era, în acea perioadă, tot timpul curat. Eforturi deosebite nu se făceau pentru 1 Mai. Medieşenii obişnuiau să meargă la iarbă verde, iar zonele preferate erau barajul Ighiş, la Eleşteu, la Han şi la Binderbubi, acolo unde se organizau bufete deschise cu mici, bere, îngheţată. Erau sărbători câmpeneşti, lumea mergea. Se făceau diferite concursuri de orientare turistică, se făceau drumeţii. În perioada în care eu am venit la Mediaş, trecuse moda defilărilor. În capitalele de judeţ se mai făcea ceva agitaţie, dar în alte oraşe nu se mai făcea, cred că erau cheltuieli mari şi s-a renunţat. Nu-mi aduc aminte să se fi dat prime sau ceva de această zi. Știu doar că de 1 Mai şi de 23 August se făceau tot felul de decorări, la nivel de judeţ”, şi-a adus aminte Marcel Pleşa.

Relaxare şi porţi “semideschise”

Fostul comandant al Şcolii de Aviaţie, colonelul Alexandru Gheorghiu, confirmă că în anii dinainte de ’89, 1 Mai era prilej de relaxare şi sărbătoare, o zi de concursuri şi întreceri printre militarii care rămâneau la datorie, precum şi o zi în care unitatea militară primea vizite de la diferite şcoli din oraş. “1 Mai era o zi cu multe permisii şi învoiri, atât pentru militari, cât şi pentru cadre. Pentru cei care rămâneau la serviciu, era o zi de permanenţă cu verificări amănunţite la armament şi muniţie. Nu se legau şi nu se prelungeau zilele libere, ca acum, decât dacă cumva 2 Mai cădea duminica. Era o zi mai lejeră. Înainte să vin la Mediaş, în anii ’80, fusesem la Bacău. Acolo am prins parade militare, la Mediaş a fost oarecum mai lejer. Se făceau concursuri, simpozioane, tot felul de activităţi culturale. În unitate se servea o masă festivă a elevilor şi militarilor, la care participau comandantul unităţii şi comandanţii de subunităţi. Era un meniu mai deosebit, mai festiv. În rest, erau activităţi culturale pentru elevi, film sau tot felul de jocuri sportive. Erau mai apoi activităţi de genul porţilor deschise de astăzi. Atunci nu erau un regim aşa de permisiv, erau mai mult porţi «semideschise», erau vizite interesante pentru copiii care veneau la unitate, vedeau avioane, elicoptere, tehnică militară”, ne-a mărturisit ofițerul. 

Cântec, joc şi voie bună

Una din zonele de agrement preferate de medieşeni este şi zona barajului de la Ighiş, acolo unde în fiecare an, de 1 Mai, mii de localnici obişnuiesc să iasă la iarbă verde şi să încingă grătarele. De câţiva ani, municipalitatea a reluat o veche tradiţie a locului, Maialul, astfel că în zona barajului sunt organizate şi o serie de spectacole folclorice, numai bune pentru întreţinut veselia în rândul celor dornici de distracţie în natură.