S-a cernut, s-a votat, s-a ales. Ceea ce era de aşteptat s-a întâmplat şi românii vor trebui să-şi aleagă preşedintele, în turul doi, dintre Ponta şi Iohannis. În ciuda scorurilor înregistrate în 2 noiembrie, finala începe de la scorul de zero la zero, fără niciun avantaj pentru niciunul dintre candidaţi. Hârtia o fi având calculele ei, dar votul din turul doi poate să dărâme toate socotelile. Sau nu. Cu necazuri şi nevoi, ne vedem în turul 2.
Milu OLTEAN |
Zarurile n-au fost deloc aruncate, zarurile se încălzesc. Acum mi se pare cam greu de făcut treaba asta cu unirea românilor, când rezultatul voturilor din primul tur al alegerilor ne arată o Românie scindată: Ardealul şi Banatul au mers pe mâna dreaptă, în timp ce Moldova, Muntenia şi Oltenia nu s-au dezis de mâna stângă. Pe de altă parte, mi se pare că, dacă taci şi faci, sfârşeşti să crezi că tăcerea e de aur, iar aurul bate la ochi şi e furat de cei mai şmecheri decât tine. Că doar trăim în România. În ciuda rezultatelor din primul tur al alegerilor pentru fotoliul de preşedinte al românilor, în turul doi contorul se resetează şi o ia din nou de la zero-zero. Contrar unora care cred cu tărie în dirijarea oamenilor la vot, precum cirezile de vite, chestia asta cu fluturatul steagului alb şi predatul voturilor candidaţilor de pe locurile 3, 4, 5, către unul dintre cei doi finalişti, nu mi se pare a sta deloc în picioare. Că nu dai voturile de la unul la altul, cum dai cartofii la piaţă. Omul o fi văzut-o el bună pe Udrea, justiţiară pe Macovei sau molatec pe Tăriceanu, dar, odată scos din cursă candidatul preferat, nu cred că îşi va da votul aşa cum i-o cere cel votat în primul tur. Ci se va reorienta, iar dacă aruncă un ochi pe tarabă s-ar putea să-i placă altceva, decât ceea ce i-a fost recomandat. Că doar românilor le place să aibă, aşa, un aer de rebeliune şi, mai ales, să facă lucrurile mai altfel. Este clar că bătălia pregătitoare turului doi se va da mult în culise, cu negocieri departe de ochii curioşilor, cu discuţii, promisiuni şi calcule obscure, dar, dincolo de toate acestea, va sta votul românilor din 16 noiembrie. Intoxicările şi manipulările fac şi ele parte din joc, aşa că, fără îndoială, o să avem parte de mult circ în următoarele zile, din partea celor obişnuiţi cu arena şi cu jongleriile. Căci sunt destui cei care nu vor avea nicio ruşine să se tăvălească în noroi ca porcii şi nici să afişeze zâmbete false, de clovni beţi de aromele puterii. Ponta are de conservat votanţii tradiţionali de stânga, iar acestora să le mai adauge alţii convinşi de „acurateţea” măsurilor pe care le-a luat în ultima vreme de la cârma guvernului, în timp ce Iohannis are de betonat structura de votanţi de dreapta, la care trebuie să mai aducă alţii, convinşi de puterea exemplului din burgul sibian. Va conta, cu siguranţă, şi îndârjirea cu care stranierii vor vota în turul doi, având în vedere că la primul tur li s-au pus niscaiva beţe-n roate. Per ansamblu, în termeni matematici, ţinând cont de toate variabilele, vorbim de o ecuaţie complexă, a cărei rezolvare e greu de anticipat. Cert e că zarurile n-au fost deloc aruncate şi orice gest sau vorbă pot aduce mari schimbări în cazul intenţiei de vot. Românii vor decide. Rămâne de văzut ce şi cum.