Ce mai zbatere, ce mai zbucium, ce mai critici şi ce mai obraji bătuți cu degetul! După ce-au defilat braţ la braţ alături de Apa Târnavei Mari în îndelungul periplu întru răscolirea ogoarelor Mediaşului şi preschimbarea conductelor de apă şi canalizare, consilierii locali uită de medieşenii care i-au tras lună de lună de mânecă să le arate ce nu-i în regulă şi într-o tovărăşească răsucire pe călcâie se apucă să arunce mâţa moartă în traista operatorului de apă-canal. Chiar aşa?
 |
| Milu OLTEAN |
Că trebuiau făcute lucrări la reţeaua de apă şi canal a oraşului, nu sunt obiecţii. Că s-au accesat bani europeni e un lucru demn de toată lauda. Că n-aveai cum să faci baie fără să te uzi la picioare, iarăşi e adevărat. Proiectul era necesar, e bine că au venit bani europeni, iar lucrările însemnau săpături „arheologice“ prin toate cartierele. Clar ca lumina zilei. Numai că odată începute lucrările, au început să curgă şi problemele, ca apa pe Târnavă. Şi nu una-două, ci din plin, cum îi şade bine unui şantier, care pe zi ce trece e tot mai mare. O simplă trecere a presei ultimilor 3-4 ani scoate la iveală nenumărate cazuri în care cetăţenii şi-au exprimat nemulţumirile legate de modul de lucru, de calitatea lucrărilor, de neprofesionalismul muncitorilor. Nenumărate au fost şi apelurile către aleşii locali, traşi şi ei de mânecă de vecinii de cartier, care sub formă de interpelări la rubrica „Diverse” de la sfârşitul şedinţelor au mai adus în atenţie problemele de pe străzi. Mai savuros e să citeşti comentariile, vox populi fiind, ca de fiecare dată la datorie în ceea ce priveşte taxarea celor care gafează. Nu se poate să nu vă aduceţi aminte de camionul căzut în groapă pe strada Mureşului, de maşina picată în hăul de pe strada Baznei, de strada Stadionului cea îndelung inundată şi spartă, de strada Gravorilor unde la câteva zile după asfaltare muncitorii şi-au înfipt târnăcoapele în covorul negru virgin, în căutarea izvorului ce se încăpăţâna să se reverse la vale, de străzile uitate şi de plângerile fără ecou ale medieşenilor, care au trecut iernile prin mocirlă. Probleme au fost tot timpul, dar relaţia Apa Târnavei Mari - Primărie - Consiliul Local a funcţionat ireproşabil şi tot timpul s-a pus batista pe ţambal. Politic, ireproşabil, PDL - PNL. Că se mai întâmplă, că e o reglare, că e nu ştiu ce lovitură de berbec, că se face presiunea, că se fac probe, că se mai aşteaptă nu ştiu ce materiale. Nu ţin minte să se fi convocat întâlniri extraordinare, să se facă vizite inopinate pe şantier, să se ia de bune reclamaţiile oamenilor. N-a fost cazul. Să nu uităm că, totuşi, Consiliul Local Mediaş este acţionarul principal al companiei Apa Târnavei Mari cu 78% din acţiuni, aşa că treaba a mers ceas. Politichia de mărgăritar. Şi totuşi. De o vreme încoace toate tunurile s-au pus pe ATM, care brusc trebuie să dea raportul, să răspundă acuzelor, să scoată iepuri din joben şi să spună ce şi cum. Mai ales voci din Consiliul Local cer socoteală şi vor ca directorii de la ATM să vină să dea socoteală la şedinţele în plen. Capul lui Moțoc vrem. Bună treabă. Politică defectă, meciuri interne. De ce acum? Ce s-o fi întâmplat între timp? Că n-a trecut mult de când toată lumea se fotografia la tăieri de panglici pe la staţia de tratare... Să se fi despicat apele politice în asemenea hal, de au rămas unii pe un mal şi alţii pe celălalt? Aşa pare. Tunurile de apă sunt pregătite şi vor trage. Tare. Rămâne de văzut cine în ce barcă scapă. De apă.
