În apropierea anului 2017, unul care marchează 750 de ani de la prima atestare a Mediaşului, oraşul începe să fiarbă. Şi miza nu e musai fotoliul de primar, disputat în acest an, ci una mult mai importantă. Suntem la început de 2016, dar nu mai e nicio clipă de pierdut. Se adună energii, se fac planuri, se pun cap la cap idei şi se creionează ceea ce poate fi o adevărată schimbare la faţă a oraşului: manifestarea „Mediaş 750”.
Autor: Milu OLTEAN
La o primă vedere, un an înseamnă destul timp pentru a gândi un eveniment de anvergură, care să se deruleze în tot anul viitor, dar, pe de altă parte, e nevoie de multă muncă şi implicare pentru a transforma Mediaşul dintr-o haltă pe ruta Sibiu-Sighişoara, într-o adevărată staţie. Avem cu ce, rămâne să vedem dacă vom şi putea duce la bun sfârşit tot ceea ce ne propunem. Profesorul de istorie şi consilierul local Helmuth Knall crede că sunt suficiente argumente pentru ca Mediaşul să scoată capul în lume, să fie cunoscut aşa cum merită şi vizitat pe tot parcursul anului viitor. Pentru că, cel puţin în stadiul de proiect, vor fi multe de văzut şi de aflat.
Un an cum n-a văzut Mediaşul
Anul 2017, în care Mediaşul sărbătoreşte 750 de ani de la prima atestare documentară, ar putea fi unul care să schimbe la faţă oraşul şi care să-l propulseze în atenţia turiştilor. La ceas festiv, municipalitatea, împreună cu toţi partenerii interesaţi, lucrează la creionarea unui calendar de evenimente, care să se deruleze pe tot parcursul anului viitor. Vorbim de evenimente majore, care să atragă atenţia şi să promoveze oraşul. Ar fi o premieră, dacă Mediaşul ar reuşi să se menţină vreme de un an de zile în centrul atenţiei şi să reuşească să fie vizibil prin evenimente, cu precădere culturale. Un adevărat pariu. Ca om implicat activ în viaţa comunităţii, atât ca istoric, dascăl, dar şi consilier local, Helmuth Knall spune că este deja schiţat un plan de bătaie, iar evenimentele pentru anul viitor trebuie să înceapă să se aşeze încet, încet, pe hârtie. „Ne-am gândit nu la o simplă manifestare, sau un ciclu de evenimente timp de o săptămână, ci la un adevărat calendar de evenimente, care să se întindă pe tot anul 2017. Vorbim de manifestări conexe acestui moment festiv şi care vin în întâmpinarea acestui eveniment. Se poate spune că în acest context, proiectul de reabilitare a zidurilor de fortificaţie şi a turnurilor medievale s-a potrivit de minune, a fost chiar un preambul la ceea ce vrem să facem în 2017. Ne bucurăm că s-a reuşit, dar greul de-abia acum începe”, consideră Knall.
Investiţii de profil
Istoricul consideră că dincolo de investiţiile obişnuite, pe agenda municipalităţii de anul viitor ar putea intra şi o serie de lucrări legate de istoria oraşului. Astfel, ar putea fi reconstruit turnul Şcolii Hermann Oberth, sau se poate pune în practică un proiect în zona intramuros, prin care pe plăcuţele pe care e scrisă denumirea actuală a străzilor să fie trecută şi denumirea veche a lor. Proiecte mari, legate direct de istoria oraşului ar putea fi începerea de săpături arheologice în zona istorică. „Trebuie să vedem dacă nu putem face o săpătură arheologică pentru bisericuţa de pe Ţecheş, în zona parcării din faţa actualei biserici. Municipalitatea a mai avut această iniţiativă, dar la acel moment s-a renunţat. Această iniţiativă ar putea fi pusă în practică, la fel de bine cum ar putea fi demarat un proiect pentru săpături pentru a merge pe urmele halei de negoţ, care funcţiona odată în centrul oraşului. Am văzut şi la Sopron, am văzut şi la Verona şi în alte părţi, s-au făcut săpături arheologice, s-a refăcut ce se putea din amprenta construcţiei de odinioară, care e acoperită mai apoi sub o placă de sticlă. Se poate face chiar un obiectiv turistic, se poate dezgropa o parte din istoria oraşului de odinioară”, crede istoricul.
Implicare pe toate planurile, pe modelul Sibiu
Profesorul de istorie spune că municipalitatea s-a gândit şi la un comitet de organizare, dar care să nu fie făcut nominal, ci să aibă trecute doar funcţii: primar, şef de anume direcţie, şeful cutarei instituţii, reprezentant al Asociaţiei istoricilor şi al altor asociaţii care doresc să participe. Pe de altă parte, se vor organiza subcomisii, pe diferite ramuri de activitate, care vor propune evenimente pentru calendarul anului viitor. „Ne dorim să fie reprezentanţi de peste tot, de la muzeu, de la diferite alte instituţii. Apoi vorbim de subcomisii, pe mai multe domenii de activitate: filatelie, învăţământ, gastronomie, arhitectură, urbanism, culte, sănătate, istorie, turism, literatură, muzică, geografie, mediu, arte plastice, mass media, armată, ordine publică, industrie, bănci, tipar, publicitate, diaspora, transport, comunicaţie, administraţie publică, păduri, ape, sponsori, protecţie civilă, comunicare, finanţe. Fiecare din aceste subcomisii poate propune evenimente din aria de competenţă, poate organiza diferite evenimente, care să se înscrie în calendarul mare al anului viitor. Fiecare domeniu de activitate este chemat să-şi aducă aportul la acest calendar de evenimente. Ne dorim un program complex, de tipul celui derulat de Sibiu-capitală culturală europeană, clar că nu la acea amploare, dar pe acelaşi format, de an caldendaristic acoperit de o serie de evenimente conexe cu «Mediaş 750». E bine să ne raportăm la modele de succes, la lucruri mari, e bine să ştie fiecare ce are de făcut, din timp, pe îndelete”, crede Helmuth Knall.
Evenimentele lui 2017, pregătite din 2016
Anul 2017 ar putea avea un calendar stufos de evenimente, din care să nu lipseasă deja evenimentele consacrate, care să fie oarecum legate de sărbătoarea oraşului, respectiv, MECEFF, Festivalul Medieval, Zilele revistelor de cultură din Transilvania şi Banat, lansări de carte, expoziţii, concerte, concursuri legate de cunoaşterea Mediaşului. Printre evenimente ar putea fi şi o expoziţie foto cu tematica Mediaş, dar şi editarea unor lucrări deosebite. „Sunt câteva lucrări speciale, pe care ne dorim să le putem realiza, de pildă, să facem un album cu familii vechi medieşene. De asemenea, ne dorim realizarea unui volum despre evenimentele din 1989 de la Mediaş, cu mărturii inedite ale participanţilor. Un alt proiect vizează traducerea cărţii despre Mediaş scoasă acum câţiva ani, în Germania. Ne dorim traducerea acelui material amplu despre oraş, în limba română. În acest caz lucrăm şi pentru completarea acelui material, deoarece se axează mai mult pe istoria saşilor, aşa că ne dorim completarea materialului pentru partea românească, maghiară, evreiască, ţigănească, orice găsim. Ne dorim realizarea şi a unui album filatelic, care să cuprindă o serie de exponate legate de Mediaş sau de personalităţi medieşene. Avem în vedere şi realizarea unui volum cu imaginile vechi din oraş, iar aici ne gândim şi la varianta de a alătura fotografii vechi cu fotografii actuale ale locurilor respective. Avem în vedere şi realizarea unui volum cu imagini ale personalităţilor medieşene, ne dorim reeditarea volumului legat de istoria presei medieşene, dar şi realizarea unui volum despre scriitorii medieşeni, cu medalion, cu ce au făcut ei, să-i pui în valoare. Ne dorim realizarea unui volum care să cuprindă legendele autentice locale, dar aici e nevoie de timp, sperăm să reuşim. De asemenea, în 2017 se împlinesc 500 de ani de la Reforma lui Luther, aşa că vor fi o serie de evenimente care vor fi organizate şi de Biserica Evanghelică. E posibil şi realizarea unui ghid al municipiului, care să cuprindă toate evenimentele care se vor desfăşura în Mediaş anul viitor”, dezvăluie Knall despre proiectele anului viitor.
O cărămidă, un puzzle
Printre evenimentele premergătoare anului viitor se numără şi apariţia primului volum de studii intitulat „Mediaş 750”, care va fi lansat sâmbătă, la orele 11,30 la Casa Schuller. Lansarea acestui prim volum de studii legate de Mediaş reprezintă o cărămidă pusă la ceea ce va însemna anul viitor. Pe de altă parte, seria de cinci volume va reconstrui un puzzle legat de oraş, cu date legate de o serie de teme. „Ne-am gândit să facem o monografie, dar acest lucru este foarte complicat. Dar asta nu înseamnă că nu se poate face un grupaj din studiile şi cercetările istorice făcute de-a lungul anilor de diferiţi specialişti. E vorba de multă muncă, materiale multe pe diferite doemnii, aşa că am decis alături de mai mulţi colegi să începem acest demers în 2015, cu un prim volum de studii. Urmează volumul II, care va fi lansat tot în acest an. Va urma anul viitor, unul mai mare, care să marcheze anul festiv şi vom continua în 2018, 2019. Cu totul vor fi cinci volume. Bineînţeles că toate aceste cinci lucrări, care vor cuprinde o serie de aspecte din viaţa oraşului, de-a lungul vremii, vor putea constitui baza unei monografii, dar aşa cum am precizat, e complicat să alcătuieşti o monografie, pentru că vorbim de un volum uriaş de date, din diferite domenii, vorbim de oameni care vor trebui să se aşeze la aceeaşi masă pentru a pune date cap la cap”, arată Knall.
Un Mediaş reinventat
Anul 2016 înseamnă un an de pregătire, un efort pentru ceea ce se va întâmpla la Mediaş în 2017, atunci când Mediaşul ar putea avea ocazia să se reinventeze şi să-şi valorifice potenţialul cultural. Dincolo de toate, este şansa Mediaşului de a se promova, de a atrage turişti şi de a depăşi condiţia de haltă între Sibiu şi Sighişoara. Cu o muncă susţinută, cu depăşirea orgoliilor, cu o muncă de echipă, cu promovare cu încredere şi drag de loc, Mediaşul poate face minuni în anul viitor. „750 de ani înseamnă o evoluţie foarte interesantă. Vorbim de o localitate, un orăşel mic de provincie, dar în care totuşi, s-au întâmplat lucruri, în care au fost consemnate o serie de fapte. Vorbim de un loc viu, fiind şi în centrul Transilvaniei, de foarte multe ori aici aveau loc adunări, Diete ale Transilvaniei. La Mediaş a fost înştiinţat Ştefan Bathory că a fost ales rege al Poloniei, a primit delegaţia poloneză în Biserica Sf. Margareta. Cei din Mediaş i-au făcut serbări grandioase, iar drept mulţumire Bathory a donat Bisericii o parte din dijma, care i se cuvenea lui ca principe, din satul Velţ. Aceşti bani au fost folosiţi, câteva sute de ani, pentru întreţinerea zidurilor oraşului. De asemenea, avem medieşeni celebri, care au inventat ştergătorul de parbriz, sau încălzirea centrală pentru vagoane de tren. Sunt poveşti frumoase, poveşti celebre care s-au întâmplat la Mediaş, toate cele care s-au întâmplat la Mediaş ne legitimează să avem mândrie locală. Chiar avem de ce să fim mândri de oraşul nostru”, conchide profesorul de istorie Helmuth Knall.
Ziua Mediaşului
Cu toate că așezarea de la Mediaș apare pomenită într-un document încă din anul 1146, data general acceptată pentru prima mențiune documentară a Mediașului este 3 iunie 1267. Atunci, localitatea apare sub denumirea de Mediesy. În documentele din perioada următoare, localitatea apare scrisă în forme diferite (Medies, Medgyes, Medyesch, Medwisch etc.), în funcție de epocă sau de limba în care a fost redactat documentul.
Dincolo de orgolii
Multe dintre manifestările anterioare legate de aniversarea diferitelor date de atestare a oraşului au fost organizate sub egida FDGR, alături de alţi parteneri locali. Dacă vorbim de evenimentul mare, „Mediaş 750”, acesta este unul care va fi derulat de municipalitate, dar ca un eveniment deschis la care să fie parteneri şi invitaţi toţi cei care doresc să-şi aducă aportul şi să participe. „Anul 2017 va fi anul Mediaşului, fiecare este invitat să participe, să-şi aducă aportul la calendarul anului viitor. Cred că se pot lăsa deoparte, în numele oraşului, toate orgoliile, certurile, incompatibilităţile dintre oameni, pentru că trebuie să facem un efort comun dacă ne dorim să realizăm lucruri de calitate. Trebuie să tragem cu toţii la această căruţă”, este de părere Knall.
