EDITORIAL | Defăimare pân’ la coate

Câteodată, tare-mi pare că unii au paie în loc de creier. Dar la păpuşi de paie, aşa creier... Într-o sordidă pierdere de vreme pe băncile scrijelite cu „Money, money, money” din Parlament, toarşu’ Dragnea are chef de-o şmenuială şi ca să se dea tare-n parcare o pune de-o „defăimare”. Adică de-o lege care să pună căpăstru celor slobozi la gură şi taste, pe care-i vrea faliţi pe viaţă dacă au curaj să împroaşte cu noroi în capul lăturilor. 

Pare-se că „defăimarea” agitată de Dragnea prin Parlament s-a pasat pentru mai încolo, când ori o vor cosmetiza, ori o vor scoate cu totul de pe lista de priorităţi. E incredibilă vivacitatea unora de a promova tot soiul de şopârle în forul legislativ al ţării, fără să ţină cont de realităţile neamului, fără să aibă vreo reminiscenţă de bun simţ şi de consideraţie la adresa celor mulţi. Eu chiar nu înţeleg, cum mama naibii îţi arde de legi cu „defăimarea” când statisticile îţi arată o ţară tot mai îmbătrânită şi cu tot mai puţini oameni, cu tineri care-o şterg pe alte meleaguri, cu pensionari care trag de câţiva lei şi din care le fac parte şi copiilor pentru plata facturilor... Ţara arde şi pe baronul de Teleorman îl mănâncă-n partea dorsala de apărarea demnităţii. Adicătelea, aristocratul cu imperiu şi supuşi teleghidaţi la vot vrea să impună legea pumnului pentru cei care îndrăznesc să spună lucrurilor pe nume şi să-i numească aşa cum sunt, pe cei care sunt. Bună treabă, nenea Dragnea. La mai mare! Băgaţi-le pumnul în gură şi luaţi-le banii lor şi familiilor tuturor celor care vor mai îndrăzni să mişte în front şi să mai emită vreo părere neconformă cu dorinţele clasei politice. Sau a celor care se vor simţi lezaţi că sunt numiţi în cine ştie ce feluri. Hai s-o luăm niţel în sens invers, doriţi dumneavoastră? Ia gândiţi-vă câţi dintre cei pe care-i vreţi căţeluşi de pluş cu botul pe labe au ditamai moşia de 7.000 mp cu piscină şi viluţă, cu teren de tenis şi nocturnă? Bre, nenea Dragnea, cum sfântu’ soare ai strâns mătăluţă ban peste ban din leafa de bugetar, într-unul dintre cele mai sărace judeţe din ţărişoara asta, numai bunul Dumnezeu ştie. Şi apoi nu sună asta a defăimare în ochii amărăştenilor din ţară, nu e oare tot un soi de defăimare să te cocoţi la putere dincolo de interesul naţional, cochetând şi semnând înţelegeri cu oricine pentru satisfacerea propriilor interese? Nu e o defăimare la adresa românilor de pretutindeni să stai pe bani publici şi să dai lecţii de moralitate, în timp ce eşti condamnat cu suspendare? Asta nu sună a nicio defăimare la adresa alegătorilor şi nealegătorilor dumneavoastră? În loc să vă vedeţi de treabă şi să puneţi cumva ţara asta la cale, deşi v-aţi demonstrat întreaga clasă politică neputinţa de ani şi ani de zile, vă ţineţi de fleacuri şi ne aburiţi cu legi care ne apără de praf în ochi. Mi-e peste poate să cred cum stăm şi ne uităm la tot acest circ ieftin, pe care-l fac nişte marionete de doi lei, care nu se mai satură să sfideze bunul simţ. „Avem şansa să fim prima ţară din lume care promovează o astfel de lege”, a spus Dragnea în plen, apărându-şi legea... Nu, zău! Hai să nu fim mai catolici decât Papa şi să ne vedem de ale noastre, că oricum suntem băgaţi în defăimare pân’ la coate.