Localnici din Axente Sever, Curciu, Moșna și Boian au lucrat alături de specialiștii Centrului Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Cindrelul - Junii Sibiu în proiectul „Călători în Țara Vinului“.
Autor: Aurelian LUNGU
Rezultatele cercetărilor în teren și evenimentele organizate în cadrul acestui prim demers de valorificare a importanței viței de vie și vinului în cultura tradițională de pe Valea Târnavelor au fost prezentate luni, la Sibiu, în cadrul festivității de închidere a proiectului. Finanțat de Consiliul Județean Sibiu și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, proiectul a fost coordonat de Silvia Macrea, directoarea CJCPCT Sibiu, alături de etnologul prof. univ. dr. Ilie Moise.
Expoziție online
„Călători în Ţara Vinului”, prima expoziție online, în română și engleză, a CJCPCT Sibiu, poate fi vizualizată pe www.traditiisibiene.ro. Expoziția mizează pe multitudinea căilor de comunicare, aducând în prim-plan texte, fotografii şi imagini video, ilustrative pentru vasta influenţă pe care viti-vinicultura a avut-o în zona etnografică Valea Târnavelor. Cele mai multe materiale au fost documentate de echipa de cercetare a proiectului în intervalul iunie - octombrie 2016, iar pentru completarea informaţiei şi asigurarea unui cadru general cât mai sugestiv s-au utilizat şi documentări din arhiva instituţiei, realizate în anii 2009-2015.
Emblema zonei
Odinioară, vii întinse acopereau dealurile din Valea Târnavelor, viticultura fiind cea mai bănoasă îndeletnicire. Profilul viti-vinicol a dat vechiul nume al zonei, aceasta fiind denumită Weinland în hărţile lui Johannes Honterus, xilogravura lui Sebastian Münster şi harta lui Vicenzo Coronelli, din secolele XVI-XVIII. Se cultivau soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Neuburger, Sauvignon Blanc, Chardonnay şi Muscat Ottonel, calitatea vinurilor de aici fiind recunoscută în toată Transilvania. Această ocupație şi-a pus amprenta pe civilizaţia şi cultura de pe Valea Târnavelor, iar expoziţia o documentează în arealul sibian al acestei zone etnografice, pornind de la modul în care via se lucra tradiţional, reliefând apariţia celor două simboluri pe casele şi stemele localităţilor din zonă şi documentând recurenţa lor în cultura tradiţională, precum şi în mediul religios.
