Prin muncă şi inspiraţie, o simplă coală de hârtie sau o foaie de ziar se transformă în adevărate opere de artă, cochete şi delicate. Ce pot face două mâini dibace? Lucruri nemaipomenite! Cum? Ne arată medieşeanca Doina Florea, care îi aşteaptă pe medieşenii amatori de frumos la „Bazarul cu drăgălăşenii” de la Casa Schuller.
Autor: Milu OLTEAN
Doina Florea are 62 de ani şi o energie de invidiat, pe care o foloseşte să transforme banale bucăţele de hârtie, albă sau colorată, în adevărate opere de artă. De la modele delicate de quilling, la felicitări personalizate, diferite tablouri desenate cu hârtie, mărţişoare inedite şi până la diferite forme realizate din foi de ziar împletite, medieşeanca stăpâneşte la perfecţie arta de a da viaţă hârtiei sau cartonului. Doina Florea este plină de energie şi simte că trăieşte din plin, prin arta sa, asta în ciuda celor care cred că la pensie e vreme de pierdut, de stat cu ochii lipiţi pe geam sau de televizor.
Dar de la Dumnezeu
Medieşeanca a lucrat în învăţământ, apoi mai bine de 20 de ani printre cărţi, la Biblioteca Municipală Mediaş, de unde a ieşit la pensie în 2014. Dintotdeauna i-a plăcut să-şi folosească mâinile meşterind diferite lucruri, de aceea spune că, acum, la pensie, este cea mai fericită pensionară, pentru că are timp să facă ceea ce îi place. Să dea viaţă hârtiei, să o modeleze şi să o transforme în delicate opere de artă. „Întotdeauna am crezut că Dumnezeu mi-a dat acest dar, de a lucra cu mâinile, iar eu trebuie să folosesc acest dar. Mi-a plăcut să meşteresc, să-mi pun mâinile şi priceperea la treabă. Am lucrat cu sfoară şi făceam tot felul de lucruri: îmbrăcam sticle, modelam diferite suporturi de pus pe perete pentru flori, rame pentru fotografii şi multe altele. Iar de ceva ani am descoperit că hârtia se poate transforma în orice şi am mers pe acestă direcţie. Mă ocupam de pasiunea mea şi când lucram, dar timpul pe care îl am acum la dispoziţie este mult mai mare. Mă trezesc la 5 sau 6 dimineaţa, îmi fac treburile casei, apoi mă apuc de ceea ce îmi place. Am idei foarte multe şi simt că trebuie neapărat să le pun în practică”, ne-a mărturisit medieşeanca.
O mare pasiune
Florea a descoperit quilling - arta de a modela delicat hârtia rulată şi de a o aşeza în diferite forme - acum vreo 10 ani. A fost dragoste la prima vedere, iar când a început să lucreze şi-a dat seama că poate să dea hârtiei cam orice formă îşi doreşte. „A fost un proiect la Bibliotecă, unde mai multe doamne care lucrau în această tehnică m-au impresionat foarte mult. Atracţia a fost instantanee, m-am aşezat la masă alături de una dintre ele şi încet, încet am început să copiez mişcările, tehnica şi să modelez obiecte firave din hârtie colorată. Procedeul nu e foarte complicat, ai nevoie de un ac quilling, hârtie, lipici. În rest, imaginaţie cât încape şi creativitate”, spune Doina Florea. A lucrat mult, cu pasiune, iar cei care i-au văzut lucrările le-au apreciat. „Niciodată nu mi-am închipuit că din banala hârtie poţi face adevărate opere de artă. Stau foarte mult la o lucrare, pentru că nu-mi place să fac modele simple, atâta le rotesc şi le meşteresc, până îmi plac şi încep să le lipesc. Când mă apuc de ceva, nu am un plan, să fac una sau alta, îmi vine inspiraţia pe parcurs. Sunt foarte mândră de nişte tablouri pe care le-am făcut în tehnica quilling, au luat pur şi simplu ochii, iar planul meu este ca la vară să fac o expoziţie numai din tablouri de acest fel. Am multe rame cumpărate şi am în plan o expoziţie în care să desenez cu hârtie”, dezvăluie fosta bibliotecară.
Împletituri din baghete de ziar
O altă pasiune descoperită de curând este aceea de a modela diferite lucruri, folosind drept materie primă ziarele. Adică fâşii de ziar, rulate în formă de baghetă, care se împletesc. Vopsite, ele dau impresia unei împletituri de nuiele, iar efectul vizual este spectaculos. A descoperit tehnica pe Facebook, acolo unde a văzut un coşuleţ şi nu s-a lăsat până nu a făcut un obiect asemănător. „Se fac nişte baghete din fâşii de ziar, cu care se lucrează. Cine le vede îşi dă seama că sunt lucruri deosebite. Se fac diferite coşuri, pentru obiecte, pentru fructe, pentru pâine, dar şi rame de tablouri. Limita e şi aici imaginaţia. Sunt foarte pasionată! Se taie fâşii de ziar, iar pe o ţepuşă de lemn se fac nişte baghete lungi, care se îmbină una în alta, apoi se modelează într-un fel de împletitură şi se transformă în obiecte. Apoi obiectele se vopsesc cu vopsea maro. La prima vedere, impresia e că lucrez cu nuiele, cu răchită. La uscare, vopseaua întăreşte foarte mult obiectul, iar acesta dă impresia unei împletituri din răchită”, ne-a explicat artista medieşeancă.
Hârtia, aur curat
Pentru Doina Florea, hârtia este la fel de preţioasă precum aurul pentru unii. Medieşeanca nu aruncă nici o bucăţică de hârtie, nici un petec de carton, niciun rest de ambalaj, totul se stochează şi mai apoi devine un obiect. Are acasă o cameră plină de hârtie, perforatoare, lipici. Mai mult decât atât, simte fiecare bucată de hârtie, o vede deja cu ochii minţii transformată într-un mic obiect de artă. Taie hârtia cu maşina de tăiţei, foloseşte foarfeci şi capsatoare, tuburi, ace, scobitori, pensete şi lipici, pentru a da diferite forme hârtiei. „Numai cine lucrează cu hârtie şi vede ce se poate face cu ea poate înţelege. Când aud cuvântul hârtie, mă topesc. Deja simt hârtia, parcă îmi vorbeşte. Doar o ating cu mâna şi îmi dau seama că o pot transforma în ceva. Îmi dau seama că e bună la ceva. Am ajuns s-o cunosc şi s-o stăpânesc la maxim”, arată ea.
Muzele o vizitează în fiecare zi
Artista mărturiseşte că nu se inspiră niciodată din modelele cuiva, ci lucrează aşa cum simte, aşa cum are inspiraţie. Iar spre marea ei bucurie, muzele o vizitează în fiecare zi. Dincolo de o banală cutiuţă stă multă muncă şi inspiraţie, în spatele unui obiect fin şi delicat stau ore de muncă, îndemânare şi pasiune. Dar cine are vreme să le contabilizeze? „Când ai răbdare şi îţi place ce faci, totul pare uşor, nici nu simţi cum trece timpul. Nu aş putea spune cât timp îmi ia să fac o anumită lucrare, pentru că lucrez pe mai multe planuri. Într-o zi am chef să fac ceva, în altă zi fac altceva. Nu mă apuc de ceva şi să spun că fac până la capăt. Toate le fac aşa cum am chef şi inspiraţie. Încă nu mi s-a întâmplat să am zile în care să nu lucrez sau să nu am inspiraţie. Dacă ai o ocupaţie şi o pasiune, nu te gândeşti decât că nu ai timp, că e scurtă viaţa, mai am atâtea de făcut şi de arătat, de-aş trăi 100 de ani şi tot nu mi-ar ajunge timpul”, mărturiseşte artista medieşeancă.
Bazar cu drăgălăşenii
În perioada 22-24 februarie, Doina Florea îi aşteaptă pe toţi pasionaţii de frumos să-i admire lucrările la galeria Casa Schuller, cu prilejul unei expoziţii intitulată „Bazar cu drăgălăşenii”. Medieşeanca nu este la prima expoziţie, având deja un portofoliu de expunere destul de consistent şi cu siguranţă încă mai are destulă energie şi destule obiecte de creat. „Mă bucur că am ocazia să le arăt şi altora ceea ce fac. Tot ce fac e din pură pasiune şi plăcere. Când se iveşte o expoziție şi sunt invitată, sunt cea mai fericită persoană, pentru că de fiecare dată am lucruri noi, pentru că ştiu că am ce să expun. E cea mai mare satisfacţie când poţi să încânţi cu ceea ce faci ochii şi sufletele oamenilor. Dincolo de toate, cunoşti oameni, interacţionezi, aduni amintiri frumoase. La expoziţia de acum, am dorit să aduc obiecte legate de primăvară, de 1 Martie, de 8 Martie şi am făcut foarte multe lucruri. Nu doar mărţişoare, ci şi nişte coşuleţe în care se pot dărui mărţişoare, felicitări, tot feluri de fluturaşi. Sunt foarte multe lucruri deosebite. Toate sunt unicate”, conchide Doina Florea.
Doina FLOREA | artistă: „Pe Facebook postez în fiecare zi, doar de dragul de a schimba impresii, de a vedea şi alţii ce lucrez. Am un grup de pasionaţi de quilling, în care sunt oameni din toată lumea, iar din aprecierilor lor îmi dau seama că am ajuns foarte cunoscută peste tot în lume. Îmi dă bucurie şi satisfacţie să văd că mulţi oameni apreciază lucrările pe care le fac. Mă rog la Dumnezeu să-mi dea sănătate, să mă ţină ochii şi mâinile. Mintea mea este tot timpul în acţiune, tot timpul creează ceva, aşa că nu am timp să îmbătrânesc, din contră, simt că am 25 de ani!”
