Milu OLTEAN |
S-a creat așa o emulație în rândul tinerilor întreprinzători, iar programul Start-Up Nation a fost luat cu asalt. Autoritățile își freacă mâinile savurând coada și decretând succesul, vreo 8.500 de tineri patroni se bucură așteptând banii, vreo 44.000 de euro de afacere, în timp ce alții își fac planurile pentru la anul. Pe locuri, fiți gata, start-up!
S-au montat niscaiva porți inteligente la metrou și Bucureștiul s-a blocat de toată frumusețea. Oameni nervoși și iritați, buluceală și înjurături. Locomotiva unui tren Timișoara-București s-a săturat de căldură și de praf, a rupt legătura dintre ea și restul trenului și a abandonat vagoanele în câmp. E vară, așa că iar se lasă cu mare și controale pe la hoteluri și restaurante de pe plajă. Rezultatul? Parcă de fiecare dată același: apă rece și amenzi fierbinți! Pe lângă atâtea pățanii, care de care mai destoinice pentru plaiurile noastre, mai-mai să treacă neobservată agitația din jurul programului Start-up Nation. Da, acel program menit a finanța afacerile aflate la început de drum ale tinerilor, care țintesc succesul. O discuție serioasă despre antreprenoriat în România este asemeni diagramei de pe un aparat de măsurare a semnelor vitale pentru un pacient ce primește șocuri electrice: când sus, când jos. Adică, sunt destule exemple oglindite în presă, ale unor tineri care au avut succes cu ideile lor de afaceri, ale unor oameni care au tras cu dinții de visul lor și care au lăsat în urmă toate neajunsurile sistemului, focusându-se doar pe bucuria de a fi răzbit într-un mediu guvernat de legea junglei și a celui mai puternic. Pe de altă parte, sunt și destule contraexemple, ale unor oameni de afaceri dezgustați de dezechilibrele repetate din economie, de mult prea desele schimbări de Cod Fiscal, de taxe și gogorițe născocite peste noapte, de controale inopinate, de tot felul de verificări din partea instituțiilor statului. Unii au răzbit, alții s-au trezit cu aripile frânte, asemeni canarului din colivia Phoenicșilor. De câteva ceasuri s-a încheiat înscrierea în cadrul programului Start-Up Nation, iar interesul mare al aplicanților arată că încă există în țară o categorie destul de importantă de tineri care vor să construiască ceva. Acesta poate fi un bun început, dar condiția e ca autoritățile să nu se culce pe-o ureche și să se îmbete că au împărțit banii și gata treaba. Din contră, de aici ar trebui să pornească o nouă abordare, prin care cei ce doresc să construiască să fie ajutați, să li se întindă mână, să li se arunce un colac de salvare dacă e cazul. Pentru că e de mâncat o pâine! Citeam un interviu cu un antreprenor neamț, care spunea: „Uitați de Silicon Valley! Să-ți înființezi un start-up în România are mai mult sens”. Pe bune? Uite că da! Și omul povestea că a înființat o companie în 2001, plecând de la 100.000 de euro, iar peste 6 ani a vândut-o cu... 9,2 milioane de euro! Mă rog, neamțul argumenta ce și cum, în mod concret, dar ideea de bază era că te poți baza pe angajații români, iar „fiecare euro generat în România valorează doi în comparație cu Germania și astfel poți să susții un business cu puțini bani pentru o perioadă lungă de timp”. Exemple avem, potențial se pare că este, avem și cu cine dacă ne uităm la cele peste 19.000 de solicitări de finanțare, sunt și ceva bani puși la bătaie. Să vedem concret ce și cum! Pe locuri, fiți gata, start-up!