Creșterea veniturilor românilor, investițiile în infrastructură și
evitarea risipei banului public sunt printre direcțiile majore
prevăzute în raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019.
Direcţiile majore de acţiune pentru 2019 vizează creşterea
veniturilor populaţiei, investiţii în infrastructură şi susţinerea
mediului de afaceri, menţinerea deficitului bugetar în limita de 3%
prevăzută de regulamentele europene, măsuri de limitare a cheltuielilor
şi evitarea risipei banului public, conform Raportului privind situaţia
macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022,
publicat de Ministerul Finanţelor Publice.
„Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în
creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,
majorarea punctului de pensie şi a indemnizaţiei sociale pentru
pensionari garantată. Măsurile asumate de Guvern în domeniul muncii,
protecţiei sociale, familiei, persoanelor vârstnice urmăresc noua agendă
pentru Europa 2016-2020, asigurarea unui parcurs constant către
îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, care va avea ca rezultat
întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele
dezvoltate ale Uniunii Europene”, se menţionează în raport.
La capitolul Investiţii, alocarea bugetară prevede investiţii în
infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei
fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să
conducă la realizarea unor rezultate concrete, înfiinţarea Fondului de
Dezvoltare şi Investiţii, pentru finanţarea proiectelor de investiţii
ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii
prioritare principale şi secundare, cum sunt: sănătate, educaţie, apă –
canalizare, reţea de energie electrică, şi reţea de gaze, transport,
drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinţe, dar şi pentru
finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor.
„Având în vedere că investiţiile constituie motorul creşterii
economice şi al creării de locuri de muncă, construcţia bugetară a avut
în vedere promovarea în continuare a unui mediu favorabil investiţiilor
care stimulează creşterea. Pe întreg orizontul de referinţă sumele
alocate proiectelor de investiţii se majorează gradual, ajungând la
aproximativ 3,9% din PIB în anul 2022, şi respectă regula de aur a
finanţelor publice, respectiv nivelul investiţiilor este mai mare ca
nivelul ţintei de deficit bugetar”, se precizează în raport.
Susţinerea mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creşteri
sustenabile se va realiza finanţarea unor programe importante, precum
„Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii”, IMM
Invest România, Start-up Nation, Investeşte în tine, „Programul staţiuni
balneare” etc.
Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere
economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 şi un ritm mediu anual de
5,2% pe întreg orizontul 2020-2022. În acelaşi timp, bugetul a fost
construit ţinând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la
nivelul Uniunii Europene, pe întreg orizontul de referinţă. Ţinta de
deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar
deficitul ESA la 2,57% din PIB.
Conform proiectului, Ministerul Educaţiei Naţionale are prevăzut
pentru 2019 un buget de 30,829 miliarde lei, în creştere cu 46,7% (9,817
miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 11,661 miliarde lei (plus
54,9%, respectiv plus 4,135 miliarde lei), Ministerul Sănătăţii – 9,485
miliarde lei (plus 64,6%, respectiv 3,723 miliarde lei), Ministerul
Afacerilor Interne – 18,467 miliarde lei (plus 21,5%, 3,267 miliarde
lei), Ministerul Agriculturii – 22,764 miliarde lei (plus 15%, 2,962
miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 2,271 miliarde lei (plus
183%, 1,469 miliarde lei), Ministerul Apărării Naţionale – 18,125
miliarde lei (plus 6,6%, 1,117 miliarde lei), Secretariatul General al
Guvernului – 2,227 miliarde lei (plus 64,8%, 875,636 milioane lei),
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale – 25,589 miliarde lei (plus 2,1%,
524,281 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice – 5,429 miliarde
lei (plus 10,3%, 505,357 milioane lei), Ministerul Economiei – 620,356
milioane lei (plus 162,9%, 384,384 milioane lei), Ministerul Cercetării
şi Inovării – 1,791 miliarde lei (plus 27%, 380,90 milioane lei),
Autoritatea Electorală Permanentă – 582,798 milioane lei (plus 163,6%,
361,711 milioane lei), Ministerul Tineretului şi Sportului – 658,046
milioane lei (95,3%, 321,140 milioane lei), Ministerul Justiţiei – 4,257
miliarde lei (plus 6,4%, 254,741 milioane lei), Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale – 604,149 milioane lei (plus 69,5%, 247,632
milioane lei).
De asemenea, pentru Ministerul Afacerilor Externe sunt prevăzute
1,102 miliarde lei (plus 27,1%, 235,268 milioane lei), pentru Ministerul
Culturii şi Identităţii Naţionale – 958,447 milioane lei (29,5%, 218,2
milioane lei), Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605,520 milioane lei
(plus 49,3%, 199,974 milioane lei), Ministerul Mediului – 529,6 milioane
lei (plus 45,8%, 166,431 milioane lei), Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice – 5,523 miliarde lei (plus 3,1%,
167,693 milioane lei), Serviciul Român de Informaţii – 2,444 miliarde
lei (plus 4,8%, 112,39 milioane lei), Curtea de Conturi – 363,765
milioane lei (plus 24,3%, 71,053 milioane lei), Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – 890,176 milioane
lei (plus 8%, 65,62 milioane lei), Inspecţia Judiciară – 53,778 milioane
lei, Serviciul de Protecţie şi Pază – 233,801 milioane lei (plus 20,8%,
40,203 milioane lei), Camera Deputaţilor – 446 milioane lei (plus 9,7%,
39,357 milioane lei), Ministerul Public – 1,285 miliarde lei (plus
3,1%, 39,263 milioane lei), Institutul Cultural Român – 67,546 milioane
lei (64,4%, 26,455 milioane lei), Serviciul de Informaţii Externe –
309,583 milioane lei (plus 8,5%, 24,253 milioane lei), Consiliul
Economic şi Social – 29,602 milioane lei (plus 338,9%, 22,858 milioane
lei), Academia Română – 334,978 milioane lei (plus 7,3%, 22,835 milioane
lei), Consiliul Concurenţei – 75,83 milioane lei (plus 42,3%, 22,543
milioane lei), Societatea Română de Radiodifuziune – 387,561 milioane
lei (plus 5,1%, 18,85 milioane lei), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
– 150,13 milioane lei (plus 13,5%, 17,905 milioane lei), Senatul
României – 210 milioane lei (plus 9,3%, 17,870 milioane lei), Ministerul
Turismului – 48,874 milioane lei (plus 32,9%, 12,095 milioane lei),
Consiliul Superior al Magistraturii – 157,255 milioane lei (plus 5,8%,
8,591 milioane lei), Curtea Constituţională – 30,14 (plus 30,8%, 7,091
milioane lei), Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor –
21,591 milioane lei (plus 48,1%, 7,01 milioane lei), Societatea Română
de Televiziune – 410 milioane lei (plus 1,7%, 6,725 milioane lei),
Avocatul Poporului – 23,532 milioane lei (plus 31,6%, 5,654 milioane
lei), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21,661
milioane lei (plus 28,4%, 4,785 milioane lei), Ministerul pentru Românii
de Pretutindeni – 28,885 milioane lei (plus 16,8%, 4,158 milioane lei),
Agenţia Naţională de Integritate – 22,554 milioane lei (plus 15,6%,
3,047 milioane lei).
Alocările bugetare pentru Consiliul de Monitorizare şi Implementare a
Convenţiei sunt de 4,488 milioane lei (plus 111%, 2,361 milioane lei),
Administraţia Prezidenţială – 55,421 milioane lei (plus 4,1%, 2,172
milioane lei), Agenţia Naţională de Presă AGERPRES – 22,003 milioane lei
(plus 10,6%, 2,11 milioane lei), Ministerul pentru Relaţia cu
Parlamentul – 9,382 milioane lei (plus 27,8%, 2,039 milioane lei),
Consiliul Naţional al Audiovizualului – 12,867 milioane lei (plus 18,2%,
1,978 milioane lei), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor – 16,139 (plus 11,9%, 1,718 milioane lei), Consiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,884 milioane lei (plus
22,4%, 1,445 milioane lei), Consiliul Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii – 18,277 milioane lei (plus 7,3%, 1,242 milioane
lei), Consiliul Legislativ – 11,123 milioane lei (plus 12,5%, 1,233
milioane lei), Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de
Stat – 11,16 milioane lei (plus 12,3%, 1,223 milioane lei), Autoritatea
Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal –
5,82 milioane lei (plus 26,5%, 1,218 milioane lei), Consiliul Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,722 milioane lei (plus 8,7%, 1,018
milioane lei), Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – 10,659
milioane lei (plus 5,1%, 514.000 lei), Secretariatul de Stat pentru
Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist
Instaurat în România în Perioada 1945-1989 – 3,335 milioane lei (plus
16,5%, 472.000 lei).
Pe de altă parte, Ministerul Energiei are un buget de 250,024
milioane lei, în scădere cu 13%, minus 37,351 milioane lei, Ministerul
Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261,472 milioane
lei (minus 20,2%, minus 66,025 milioane lei), Ministerul pentru Mediul
de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,161 milioane lei (minus
28,9%, minus 265,487 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice –
Acţiuni Generale 26,086 miliarde lei (minus -1,3%, minus 356,068
milioane lei).
