(22.04.2020) Lipsa
celor dragi este cel mai acut sentiment resimțit de români după prima lună de
izolare la domiciliu și distanțare socială impusă de decretarea stării de
urgență, arată un studiu IRES.
Studiul, realizat de IRES în 17 aprilie,
relevă că 14% dintre români au locuit singuri în prima lună de izolare, iar
singuri au stat în proporții mai crescute cei cu vârsta de peste 51 de ani și
femeile. De asemenea, 1 din 5 români au petrecut această perioadă doar împreună
cu partenerul de viață.
64% dintre români au petrecut prima lună
de izolare în familie, în timp ce 24% dintre vârstnicii de peste 65 de ani au
traversat prima lună de izolare singuri.
Temerile românilor în izolare
4 din 10 români au avut temeri legate de
imposibilitatea asigurării resurselor de trai pe fondul prelungirii crizei
generate de pandemie, iar mai mult de o treime dintre români au avut
sentimentul de frică de moarte pe fondul infecției cu noul coronavirus.
Totodată, mai mult de trei sferturi dintre participanții la studiul IRES au
declarat că în prima lună de izolare au simțit dorința de a se vedea cu cineva
drag.
În această perioadă, românii
experimentează, în proporții destul de ridicate, sentimente și stări de
anxietate generate de pierderea resurselor de trai, deciziile autorităților sau
singurătate. Astfel, peste o treime dintre români au resimțit frica de moarte
generată de posibila infectare cu noul coronavirus, dar și frica de o posibilă
criză a alimentelor. Trei din zece români au avut, în această perioadă, stări
de nervozitate neobișnuite. O treime dintre respondenți au simțit dorința de a
merge la restaurant.
Mult mai puțini sunt cei care s-au
confruntat, în această perioadă, cu probleme de sănătate mai mari decât de
obicei (14%) sau care recunosc că au experimentat stări de nervozitate și
certuri cu cei din familie (13%) sau că au avut sentimentul că au fost părăsiți
de toată lumea (17%).
Tinerii au sentimentul că sunt părăsiți
Tinerii experimentează într-o proporție
mai mare sentimentul că sunt părăsiți de toată lumea și se confruntă cu stări
de nervozitate pe care nu le aveau în mod obișnuit în pondere mai ridicată, mai
arată studiul. Ei resimt și nevoi legate de socializare, una dintre acestea
fiind și dorința de a merge la restaurant, care se manifestă în rândul lor în
proporții mai ridicate decât în cazul respondenților din alte categorii de
vârstă.
Persoanele între 36 și 50 de ani sunt
îngrijorate în proporții mai ridicate de rămânerea fără resurse de trai și au
experimentat, în această perioadă, în proporție mai ridicată, sentimente de
supărare față de decizii ale autorităților.
Cei între 51 și 65 de ani resimt mai
acut sentimentul de singurătate, dar și diverse sentimente de frică: frica față
de moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2 sau frica generată de o criză de
alimente.
Vârstnicii se confruntă mai mult cu
frica de moarte
Vârstnicii sunt cei care se confruntă în
această perioadă și cu probleme de sănătate mai mari decât cele de dinainte de
pandemia de COVID-19, experimentând și sentimente de singurătate și frică de
moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2.
Femeile sunt mai îngrijorate cu privire
la viitor, astfel că, spre deosebire de bărbați, lor le este teamă în proporții
mai ridicate să nu rămână fără resurse de trai sau fără alimente. Ele au temeri
mai mari legate de moartea cauzată de infectarea cu noul coronavirus și s-au
confruntat, mai mult decât bărbații, cu stări de nervozitate și certuri cu cei
din familie.
Studiul a fost făcut pe 17 aprilie 2020,
pe un eșantion de 830 indivizi de 18 ani și peste, tipul eșantionului fiind
unul simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național, cu o eroare maximă
tolerată de ± 3,5%, cu o culegere a datelor prin metoda CATI (Computer Assisted
Telephone Interviewing).
