Salvamontiștii sibieni atraga atenția celor care aleg să urce în continuare pe crestele Făgărașilor sau fac scurte drumeții în preajma cabanelor din munți să fie echipați corespunzător.
Pe munte, mai ales în această perioadă, pericolele pândesc la tot pasul. Aproape de jumătatea lunii decembrie, doi schiori au fost prinși într-o avalanșă pe porțiunea superioară în Valea Doamnei. Au reușit să-și salveze viața grație rucsacului cu airbag, fiind așadar echipați corespunzător. La scurt timp, încă o avalanșă a fost declanșată de sub vârful Paltinul, zona „balcoane“, în zonă fiind aproximativ 15 persoane. Din fericire, în acest caz, nimeni nu a fost prins sub zapadă sau accidentat.
Fără dispozitive
Salvamontiștii sibieni sunt în alertă. La ultima acțiune de verificare, din treizeci de schiori și snowboarderi aflați pe munte, doar jumătate aveau la ei dispozitive de căutare în caz de avalanșă și doar opt erau dotați cu un kit complet de căutare/salvare format din dispozitiv, lopată și sondă. Recomandarea salvatorilor montani este îndreptată, în această perioadă, în special către amatorii de senzații tari, care ar trebui să verifice de fiecare dată, înainte de a urca pe munte, buletinul nivometeorologic. Acesta poate fi consultat pe pagina www.meteoromania.ro. O alternativă viabilă este și pagina www.avalanseincarpati.ro. Numai anul trecut, prin 112 sau direct prin Serviciul Public SALVAMONT Sibiu, au fost semnalate cazurile a șapte persone prinse sub zăpadă, una dintre ele pierzând lupta cu viața.
În zona Munților Fărăgaș
Deși nu există nici o statistică asupra numărului lor, salvatorii montani spun că avalanșele se produc frecvent, mai ales în zona Munților Fărăgaș. „Chiar dacă nu avem noțiuni avansate despre avalanșe, există totuși câteva semne, care ne pot indica faptul că ne aflăm pe un teren unde există șanse mari de producere a acestui fenomen: în primele 2-3 zile, după ninsori abundente - stratul de zăpadă are nevoie de timp pentru a adera la stratul de zăpadă existent; după încălzirea accentuată a vremii – temperaturile pozitive facilitează topirea zăpezii, astfel apa se infiltrează între straturi reducând coeziunea dintre straturi și sol; după ninsori însoțite de vânt – acesta din urmă spulberă zăpada proaspătă formând depozite de zăpadă numite plăci de vânt. Acestea nu au stabilitate și nu formează priză cu straturile existente; urme ale avalanșelor declanșate anterior – acest lucru ne poate indica faptul că zăpada nu este stabilă în acea zonă, existând riscul să fiți surprinși în altă avalanșă în zona respectivă“, avertizează Dan Popescu, purtător de cuvânt Salvamont Sibiu.
Sfat pentru începători
Începătorii sunt sfătuiți să aleagă doar pârtii pe măsura pregătirii lor, să se informeze asupra condițiilor meteo și nu în ultimul rând să ceară informații echipelor Salvamont din zona în care se află.
În România, își
pierd viața anual, în avalanșe, în medie, două persoane. Alte câteva zeci
provoacă accidental avalanșe și scapă doar cu traumatisme minore sau sperieturi
groaznice. Cel mai grav accident a avut loc la Bâlea Lac în aprilie 1977, când
23 de persoane, majoritatea elevi și-au pierdut viața într-o avalanșă.
