Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei
pentru agricultură din PE, a prezentat țintele stabilite în cadrul unui acord
privind Politica Agricolă Comună. Practicile agricole mai „verzi”, printre
obiectivele urmărite prin Pactul Verde European „De la fermă la furculiţă”.
1.
D-le Buda, în sfârșit, la ultimul consiliu Agrifish s-a ajuns la un acord
privind Politica Agricolă Comună și la modul în care sa fie cuprinsă in cadrul
acesteia strategia privind Pactul Verde European cu cele două componente
referitoare strict la agricultură „De la fermă la furculiţă” sau la consumator
şi Biodiversitate. Care sunt țintele stabilite pentru producția agricolă
europeană?
În cadrul reuniunii Consiliului
Agricultură și Pescuit din iunie 2021, miniștrii agriculturii din UE au
confirmat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European cu
privire la reforma politicii agricole comune. În ceea ce privește obiectivele stabilite,
noua politică va încuraja fermierii să utilizeze practici agricole mai „verzi”,
va asigura o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele și performanța
fermelor, va consolida angajamentul statelor membre față de drepturile sociale
și de muncă ale lucrătorilor agricoli. Noua PAC va intra în vigoare la 1
ianuarie 2023 și va dura până la sfârșitul anului 2027. Astfel, perioada
2021-2022 este una de tranziție, în care se aplică regulile din PAC 2014-2020.
Începând din ianuarie 2023, urmează să fie puse în aplicare obiective mai
ambițioase în materie de mediu și climă, aliniate la obiectivele Pactului
verde.
PAC va permite punerea în aplicare prin
intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde.
25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate eco-schemelor, fiind
prevăzută o perioadă de învățare între 2023-2024, cu o alocare între 20% și
25%. Noua PAC va asigura, de asemenea, o distribuire mai echitabilă a
sprijinului, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către
tinerii fermieri. România, ca orice alt stat UE, poate opta între: o plată
redistributivă de 10% din bugetul Pilonului I și în acest caz, nu se aplică
plafonarea, iar sumele obtinute se vor redistribui fermierilor mici sau
mijlocii sau plafonarea la 100 de mii de euro, cu posibilitatea de deducere a
50% din salarii; în cazul aplicării plafonării, ar fi afectati fermierii care
dețin 450 ha-500 ha. Plata redistributivă reprezintă „centura de siguranță”
pentru fermierii mici și mijlocii, care îi ajută să se dezvolte pe piață.
Această plată redistributivă consolidează modelul fermelor familiale mici și
mijlocii.
2.
Cum se va lua în calcul pentru România calcularea procentelor medii de
utilizare a pesticidelor, cît şi a antibioticelor în hrana animalelor, avînd in
vedere că media la nivel European este
2,6 kg substanță activă pe hectar, în timp ce la noi în țara este de doar 0,6
kg pe ha? Mai este loc de reducere, dacă
noi suntem la un sfert din precentul
mediu al multor tari europene?
Pactul Verde European propune tranziția
către un sistem alimentar mai sănătos și mai durabil. Actuala dependență de
pesticide ca principalul mijloc de combatere a dăunătorilor nu este compatibilă
cu agricultura sustenabilă, deoarece utilizarea prelungită a pesticidelor
conduce frecvent la crearea unei rezistențe la pesticide în rândul
dăunătorilor. Astfel, având în vedere că utilizarea excesivă a pesticidelor are
un efect negativ asupra mediului, Comisia Europeană a propus reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice, până în
2030.
Conform raportului publicat în mai 2020
de Eurostat, în România se utilizează aproximativ 640 de grame de substanță
activă pe hectar, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 de grame pe
hectar. Astfel, fermierii români nu vor fi afectați de această măsură având în
vedere că ne situăm cu mult sub media Uniunii. Fermierii români sunt conștienți
de nevoia de creștere a calității produselor obținute, având recolte de
calitate superioară. Statele membre care depășesc limita impusă trebuie să ia
toate măsurile necesare pentru promovarea și stimularea unei gestionări a
dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este
posibil, metodelor nechimice. Prin stabilirea obiectivului de reducere cu 50% a
utilizării pesticidelor până în 2030, se urmărește ca cetățenii europeni să
poată beneficia de alimente sănătoase și la prețuri accesibile, iar sistemul
alimentar să devină unul durabil!
3.
Este realistă ținta ca până in 2030 România să ajungă la un procent de 20-25%
din suprafața agricolă certificată ecologic? Nu că nu ar exista destul teren,
dat fiind specficul României ,cu multe zone de deal și munte, care să se
incadreze la agricultura ecologică, dar ce facem cu costurile certificarii?
Plecând de la realitățile din teren
reflectate de datele colectate, 40% din populația Uniunii Europene suferă de
obezitate, ceea ce înseamnă faptul că fie se consumă în exces grăsimi, fie
alimentația nu este una sănătoasă. Acest lucru are un impact major asupra
scăderii speranței de viață, dar și asupra capacității de muncă a acestora. Să
nu mai vorbim de consumul de medicamente pentru persoanele care suferă de
diverse afecțiuni generate de o alimentație nesănătoasă. Modelele actuale de
consum alimentar nu sunt durabile, nici din punct de vedere al sănătății, nici
din perspectiva mediului. Inversarea tendinței de creștere a excesului de
greutate și a ratelor obezității în întreaga UE până în 2030 este esențială.
În acest context, Comisia Europeană este
dispusă să investească sume consistente pe două paliere în ceea ce privește
strategia Farm to Fork. Primul palier se concentrează pe fermieri, pe
susținerea lor financiară astfel încât să se îndrepte spre o producție
ecologică. Astfel, fermierii români vor fi încurajați să se îndrepte spre o
agricultură ecologică. Pierderile financiare ale fermierilor generate de
scăderea producției urmează a fi compensate cu resurse financiare de la nivel
european. În același timp, UE este preocupată ca produsele bio să fie la
prețuri accesibile pentru consumatori.
Al doilea palier asupra căruia Comisia
va acționa are în vedere intensificarea promovării consumului de alimente
obținute în sistem bio. Comisia a prezentat un plan de acțiune privind
agricultura ecologică. Acesta va ajuta statele membre să stimuleze atât
cererea, cât și oferta de produse. ecologice. Această abordare va contribui la
atingerea obiectivului ca cel puțin 25% din terenurile agricole ale UE să fie
ocupate de agricultura ecologică până în 2030. În ceea ce privește atingerea acestui
procent în România, deși ne aflăm moment la coada clasamentului privind
practicarea agriculturii ecologice, suntem avantajați de faptul că fermierii
români folosesc cantități de pesticide și substanțe chimice cu mult sub media
europeană. Astfel, am încredere că agricultorii români vor profita de
oportunitățile oferite de noua PAC și vor face parte din această tranziție
verde.
4.
Care este procentul care a fost alocat până la urmă eco-schemelor? Are
fermierul român capacitate de a le implementa pentru a nu pierde bani din
plățile directe? Vor fi de ajuns cei doi ani “de învățare” pentru a nu risca
dezangajarea de sume importante de bani?
Viitoarea PAC va juca un rol vital în
gestionarea tranziției către un sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor
europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice sunt un nou instrument
menit să recompenseze fermierii care aleg să se angajeze în acțiuni ce privesc
protecția mediului și a climei. Planurile strategice ale PAC vor pune în
practică condiționalități sporite, eco-scheme, servicii de consiliere agricolă,
precum și măsuri și investiții agro-ecologice și climatice pentru a aborda
obiectivele Acordului Verde, în special cele care decurg din Strategia Farm to
Fork și Strategia pentru biodiversitate
pentru 2030 și pentru a îndeplini obiectivele specifice climatice și de mediu
ale PAC.
Eco-schemele reprezintă o resursă
suplimentară de care pot să beneficieze fermierii care practică o agricultură
prietenoasă cu mediul. Alocarea financiară pentru aceste plăți va fi
substanțială. Această plată suplimentară pe hectar, adăugată la actualele
scheme de plăți pe hectar, le poate aduce fermierilor români subvenții la fel
de mari precum în vestul Europei. Aceste eco-scheme sunt concepute astfel încât
să atragă fermierii să le implementeze, motiv pentru care consider că cei doi
ani “de învățare” vor fi suficienți, iar fermierii români vor profita de
această oportunitate.
25% din fondurile aferente Pilonului I
vor fi alocate eco-schemelor, fiind prevăzută o perioadă de învățare între
2023-2024, cu o alocare între 20% și 25%.
5.
Ne apropiem de cealaltă componenta a Green Dealului – Biodiversitatea, ce
însemnă acest lucru pentru PAC?
O PAC mai verde reprezintă unul dintre
principiile fundamentale pentru următorii ani. Noua PAC va sprijini tranziția
către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce
privește clima, mediul și bunăstarea animalelor. Noua PAC va permite punerea în
aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu
Pactul verde, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu strategia din
domeniul biodiversității. PAC introduce, de asemenea, noi instrumente care,
împreună cu noul mod de lucru, vor permite obținerea unor rezultate mai eficace
și mai bine direcționate în materie de mediu, de climă și de bunăstare a
animalelor.
Statele membre vor trebui să propună
programe ecologice. Acest nou instrument voluntar va recompensa fermierii
pentru punerea în aplicare a unor practici favorabile climei și mediului
(agricultura ecologică, agroecologia, gestionare integrată a dăunătorilor,
etc.), precum și pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor. Statele membre
trebuie să aloce programelor ecologice cel puțin 25% din bugetul lor alocat
sprijinului pentru venit.
Cel puțin 35% din fondurile de
dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează
practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor.
6.
Asa cum știm, toate aceste lucruri sunt prevazute a fi implementate începând cu
anul 2023. Dată fiind experitiza dumneavoastra în domeniu, sunteti de ani buni
vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, ce le
transmiteți autorităților și fermierilor români pentru a nu fi luati pe
nepregatite de aceste noi modificări? V-ați gandit, știu eu, să organizați
niște intâlniri în care sa le descifrați tainele noul PAC?
Îi îndemn pe fermieri să contribuie la
realizarea Planurilor Strategice Naționale împreună cu autoritățile pentru că
implicarea lor va duce la transpunerea problemelor reale din agricultură și
găsirea celor mai bune forme de sprijin pentru acestea. În acest nou exercițiu
financiar, beneficiem de cele mai consistente fonduri europene de la aderarea
României. Îi încurajez pe fermieri să apeleze cu încredere la serviciile de
consiliere și să acceseze programele de dezvoltare disponibile. Trebuie să
facem parte din această tranziție verde deoarece întreaga planetă se confruntă
cu dificultăți majore generate de schimbările climatice, iar sectorul agricol a
resimțit din plin acest lucru. Fermierii sunt principalii parteneri în lupta
pentru conservarea biodiversității și am încrederea că vor reuși să se adapteze
acestei tranziții spre o agricultură verde pentru a garanta un sector agricol
durabil, performant, competitiv!
În ceea ce privește întâlnirile cu
fermieri, informările, încă de la începutul primului mandat, organizez periodic
reuniuni cu fermierii pentru a vedea care sunt problemele pe care le întâmpină,
ce soluții putem găsi împreună, care sunt instrumentele de la nivelul
instituțiilor europene, dar și naționale pentru a aborda aceste probleme.
Referitor la noua PAC, în ultimii 3 ani de când se poartă negocierile, i-am
informat constant, atât prin intermediul mijloacelor online, cât și prin
diferite mijloace fizice, cum ar fi rapoarte de activitate, broșuri și alte
materiale informative, dar și prin reuniuni cu fermierii și vizite la fermele
lor. În continuare, în limita condițiilor actuale generate de pandemie, voi
organiza diferite evenimente fizice sau online în care le voi prezenta
principalele elemente ale noii PAC, dar și oportunitățile acesteia. Îi asigur
pe fermieri de toată deschiderea, implicarea și sprijinul meu pentru a devolta
împreună un sector agricol sustenabil și a asigura o hrană de calitate,
accesibilă pentru consumatori și venituri corecte pentru fermieri!
