Deputatul Christine Thellmann a reunit
într-un eveniment hibrid, desfășurat la Complexul Național Muzeal ”ASTRA” Sibiu și online, deputaţi din Comisia pentru
afaceri europene, reprezentanţi ai societăţii civile, ai administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi ai mediului antreprenorial local
„Nu întâmplător am ales această temă de dezbatere pentru județul Sibiu. Consider că județul Sibiu are o preocupare și este un exemplu de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea teritorială durabilă și creșterea coeziunii prin valorificarea patrimoniului natural și cultural. Dar și creșterea calității vieții și dezvoltarea economică în zona rurală, crearea de locuri de muncă, în special în zona rurală, pentru tineri, crearea de piață de desfacere pentru produsele locale și creșterea nivelului de branding local“, a arătat deputatul Thellmann, în deschiderea dezbaterii.Participanți
La eveniment au participat, alături de deputatul
sibian Christine Thellmann, Ștefan Mușoiu, președintele Comisiei pentru afaceri
europene, Cristian Roman, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor
și Proiectelor Europene, Iulia Matei, secretar de stat pentru afaceri europene
în Ministerul Afacerilor Externe, europarlamentarii Siegfried Mureșan și Victor
Negrescu, Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, Adrian Bibu,
coordonatorul Programului Anii Drumeției, Administrator Public Județul Sibiu,
Ciprian Ștefan, manager general al Muzeului Astra, precum și Andrei Luminea,
managerul unui restaurant sibian, care a avut o intervenție extrem de aplicată
pe tema: „Cum ajută politica de coeziune în prezent și cum ar putea dezvolta în
viitor turismul și gastronomia“.
De asemenea, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a transmis un mesaj video pentru invitați.
Linii strategice de dezvoltare
Printre altele, vorbitorii au căzut de
acord că turismul de destinație și, adiacent, ecoturismul, pot deveni linii
strategice în dezvoltarea competitivității teritoriale a României, acest
domeniu reprezentând un factor de dezvoltare durabilă și contribuind la
vitalitatea teritorială prin punerea în valoare a elementelor de identitate
locală și regională și prin creșterea inventivității și a gradului de inovare
și în alte sectoare decât cel cultural. „După cum bine știm, în România,
orașele mari reprezintă cea mai frecventă destinație a turiștilor, cu
aproximativ 45 la sută din numărul total de nopți petrecute în unitățile de
cazare, urmate de orașe și suburbii și apoi de zonele rurale. Ne dorim ca acest
turism să se dezvolte în aceeași măsură și în zonele rurale și, din această
perspectivă să creăm premisele unei dezvoltări echilibrate, generatoare de
locuri de muncă, condiții sociale mai bune“, a transmis Ștefan Mușoiu,
președintele Comisiei pentru afaceri europene.
De asemenea, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a transmis un mesaj video pentru invitați.
Modele sibiene
Atât Cristian Roman cât și Iulia Matei au arătat în intervențiile lor că România dispune de fondurile necesare pentru politica de coeziune. „Vorbim de investiții mari, pe toate nivelurile, în cuantum total de puțin peste 60 de miliarde de euro. În mod evident, aceste investiții țin de capacitatea noastră de a trage efectiv banii, de beneficiari și în mare măsură de autoritățile locale.
Practic, prin PNRR, România va avea la dispoziție aproape un miliard de euro, pentru continuarea dezvoltării infrastructurii de apă și canalizare în zonele rurale, 1,2 miliarde de euro pentru manegementul integrat al deșeurilor în zonele urbane, pentru manegementul gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole. Aproape 7 miliarde de euro vom putea investi în modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere“, a dezvoltat Cristian Roman, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, continuând apoi să prezinte sumele alocate pentru diferite direcții de dezvoltare
Pentru România, menținerea acestor principii și acest ghidaj politic de acțiune la nivel european este unul care nu numai să beneficieze progresului României și beneficiile de care România evident dispune, din perspectiva calității sale de stat membru UE, dar este unul care să contribuie și să aducă o contribuție românească, o contribuție legată de profilul României la nivel european“, a concluzionat Iulia Matei.
„Vreau să transmit și aprecierea mea personală pentru Christine Thellmann, pentru omul din cadrul comisiei, pentru că este un om studios, un om determinat și un om cu expertiză în absorția fondurilor europene, având în vedere și experiența administrativă pe care a avut-o în Mediaș, cu proiecte de anvergură pentru comunitatea de acolo, proiecte care i-au conferit și acest statut de om care sfințește locul, om care, în cele din urmă, a fost trimis în Parlament pentru a dezvolta proiecte și la nivel național și, de ce nu, european“