Mesajul primarului municipiului Mediaș,
Gheorghe Roman cu ocazia împlinirii a 755 de ani de la prima atestare istorică
a orașului nostru.
„Astăzi se împlinesc 755 de ani de la prima atestare documentară a orașului nostru. Este ziua Municipiului Mediaș.Mediaș (în latină Media, germană Mediasch, în maghiară Medgyes, în dialectul săsesc Medwesch, Medveš) este un municipiu în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Mediaș (reședința), și din satul Ighișu Nou. Are o populație de 47.204 locuitori (2011), potrivit wikipedia.
La mulți ani, dragi medieșeni, oriunde v-ați afla!“, a transmis primarul Gheorghe Roman.
Mediaș în Harta Iosefină a
Transilvaniei, 1769-1773
În 1267, în prima mențiune documentară, apare ca Mediesy. Acest nume poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea.
În secolele XII - XIII, regii Ungariei au așezat în zona Mediașului coloniști germani, cunoscuți sub numele de sași. Prima atestare documentară a Mediașului, se pare, este din anul 1267.
În anul 1318 sașii din Mediaș și cei din Șeica Mare au fost scutiți de obligația de a participa la oastea regală, obținând totodată și unele privilegii fiscale.
La 1402 regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor.
În 1576 aici a fost ales Ștefan Báthory drept rege al Poloniei, și tot aici a fost ales István Bocskai în 1605 în funcția de principe al Transilvaniei.
Biserica „Înălțarea Domnului”, prima biserică românească din Mediaș, a fost ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului Ioan Bob de la Blaj, cel care tot atunci a înființat și prima școală românească din oraș.
Michael Weiss (1569-1612), istoric și politician, jude al Brașovului în 1612
Matthias Miles (1639-1686), scriitor și cronicar
Michael Conrad von Heydendorff (1730-1821), primar al Mediașului
Stephan Ludwig Roth (1796-1849), cărturar, reformator al învățământului, om politic
Andreas Brecht von Brechtenberg (1805-1842), poet
Ludwig von Fabini (1861-1937), general
Hermann Klöß (1880-1948), poet, dramaturg și scriitor
Rudolf Brandsch (1880-1953), politician
Dutz Schuster (1885-1968), scriitor, umorist, promotor al dialectului săsesc
Otto Folberth (1896-1991), scriitor și editor de limbă germană
Carl Göllner (1911-1995), istoric
Octavian Fodor (1913-1976), medic, membru titular al Academiei Române
Paul Rampelt (1921-1996), cântăreț de operă și operetă
Iosif Bükössy (1936-2006), antrenor de fotbal
Mircea Crețu (n. 1943), profesor universitar, deputat
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (1945-2008), biofiziciană
Adrian Andrei Rusu (n. 1951), arheolog și istoric medievist
Miklós Patrubány (n. 1952), inginer și politician
Ioan Ghișe (n. 1956), primar al municipiului Brașov
Klaus F. Schneider (n. 1958), editor și poet
Willi Schneider (n. 1963), sportiv, antrenor al echipei naționale de skeleton a Canadei
Mihaela Tatu (n. 1963), realizatoare și moderatoare de emisiuni de televiziune
Margareta Keszeg (n. 1965), alergătoare, laureată cu aur la Campionatul European de la Genova în 1992
Neoliticul mijlociu - cele mai vechi urme de locuire a comunităţilor umane în zona Mediaşului.
Stabilirea coloniştilor saşi pe valea Târnavei.
3 Iunie - prima menţiune documentară a localităţii.
Mediaşul apare într-un document sub denumirea de “villa Medgyes”.
Pomenită documentar “terra Medies” (până la 1308).
Regele maghiar Carol Robert de Anjou conferă locuitorilor din Mediaş, Şeica şi Biertan, toate drepturile provinciei Sibiu.
Privilegiu acordat saşilor din Mediaş şi Şeica Mare, privind scutirea lor la participarea la oastea regală şi la încartiruire, precum şi cu privire la impozite. Prima menţiune a scaunelor de Mediaş şi Şeica.
Prima menţiune documentară a unui comite de Mediaş.
Cel mai vechi document referitor la juzii provinciali de pe “terra Medyesch”.
Mediaşul este numit pentru prima dată oraş (civitas).
Regele Sigismund eliberează scaunele Mediaş şi Şeica de sub jurisdicţia comitelui secuilor. Prima menţiune a judelui local (villicus).
Prima referire documentară privind biserica “Sf. Margareta”.
Incursiune turcească ce devastează sudul Transilvaniei ducând la decăderea celor două scaune, Mediaş şi Şeica.
Primul sigiliu cunoscut al Mediaşului.
Menţionarea primei incinte de apărare în jurul bisericii “Sf. Margareta” (castrum).
Prima menţiune a breslei croitorilor şi a celei vânzătorilor de postav din Mediaş.
Document emis de cancelaria regelui Matei Corvin în care se menţionează necesitatea construirii unei incinte de apărare a aşezării.
Prima menţiune a unui spital la Mediaş.
Se construieşte incinta fortificată, la lucrări contribuind şi locuitorii satelor din cele două scaune, Mediaş şi Şeica.
Existau deja 6 bresle.
13 Iulie - este atestat târgul anual de la poalele castelului.
Mediaşul era locuit de 300 “hospites saxones”, 38 de jeleri, 2 ciobani şi 4 săraci.
Trupele lui Ioan Zapolya ocupă Mediaşul provocându-i distrugeri importante.
Este prins şi decapitat la Mediaş, trimisul sultanului Soliman al II-lea, Aloisio Gritti.
Privilegiu acordat negustorilor medieşeni privind dreptul de a târgui şi vinde liber.
Supraînălţarea Turnului bisericii “Sf. Margareta”.
Mediaşul devine sediul judelui regal al celor două scaune.
Prima menţiune a leprozeriei din Mediaş.
Mare incendiu la Mediaş.
Sinodul preoţilor saşi ţinut la Biserica “Sf. Margareta”, hotărăşte oficial aderarea la religia lutherană.
Menţionată documentar “Schola civitatis” (Şcoala oraşului).
Epidemie de ciumă.
Incendiu care duce la distrugerea a 47 de case în Str. Nouă (Gh. Doja).
Sigismund Bathory convoacă la Mediaş Dieta Transilvaniei pentru a aproba izgonirea iezuiţilor din ţară.
Dieta întrunită la Mediaş l-a ales ca principe al Transilvaniei pe cardinalul Andrei Bathory.
Ani cu noi epidemii de ciumă.
Mediaşul este prădat de trupele principelui Moise Szekely.
Aşezarea este pustiită de către trupele lui Stefan Bocskay. Recunoaşterea lui Bocskay ca principe al Transilvaniei în Dieta ţinută la Mediaş (septembrie).
Trupele imperiale sub comanda lui Sigismund Forgach ocupă Mediaşul.
Ulterior oraşul este pustiit de trupele principelui Gabriel Bathory.
Revoltă împotriva primarului medieşean, Petrus Gotterbarmet.
Mediaşul numără 225 de plătitori de impozite.
Epidemie de ciumă ( 800 de morţi ).
Rectorul Mathias Milles introduce un nou regulament şcolar.
Construirea unui pod peste Târnavă.
Existau la Mediaş 28 de bresle.
Ciuma răpune 800 de oameni. Alţi ani cu ciumă: 1653, 1656-1658, 1660-1661.
Mediaşul are 461 de plătitori de impozite şi 64 de văduve.
Şcoala oraşului este menţionată ca fiind plasată în partea sudică a Castelului.
Sunt atestate 33 de bresle la Mediaş.
Mediaşul este asediat (10 săptămâni) şi ocupat de către curuţi aflaţi sub comanda lui Simon Forgats.
Înălţarea unui local de şcoală în partea de N a Castelului.
Epidemie de ciumă (770 de morţi).
Activitatea tipografiei Johann Sifft la Mediaş.
Realizarea scării acoperite care face legătura dintre Piaţa Mare şi Castel.
Construirea Şcolii de fete.
Înălţarea Bisericii române unite şi a şcolii greco-catolice din Mediaş de către episcopul Ioan Bob.
Mediaşul are 5413 de locuitori.
Înfiinţarea Asociaţiei pentru cunoaşterea Transilvaniei.
Înfiinţarea Asociaţiei Transilvane a Tineretului German sub preşedinţia lui Stephan Ludwig Roth.
Mediaşul are 5337 de locuitori.
Înfiinţarea Asociaţiei muzicale din Mediaş şi a Asociaţiei de economii şi împrumuturi.
Introducerea iluminatului public stradal.
DESCHIDEREA ŞCOLII AGRICOLE DIN MEDIAŞ. Îşi începe activitatea tipografia G. A. Reisenberger.
Inaugurarea gării din Mediaş.
Deschiderea Şcolii orăşeneşti de meserii.
Construirea unei săli de gimnastică.
Mediaşul are 6489 locuitori.
Se pun bazele fabricii de pielărie Karres din Medias.
Înfiinţarea Asociaţiei meseriaşilor din Mediaş (reînfiinţare 1900).
Peronospora distruge viile din Mediaş.
Deschiderea unei fabrici de postav şi textile la Mediaş.
Construirea unui nou local al şcolii elementare săseşti şi a bisericii reformate.
Înfiinţarea Cooperativei de economii şi credit. Primele legături telefonice la Mediaş. Începe să apară “Mediascher Wochenblatt” (Foaie saptamânala medieşană).
Construirea unui local al Şcolii de stat.
Se pun bazele fabricii de salamuri si conserve.
Mediaşul are 7665 locuitori.
Apare publicaţia lunară “Volksgesundheit” (Sănătatea populară) la Mediaş.
Se construieşte un spital orăşenesc cu 32 de paturi.
Începe să apară “Medgyesi ujsag” (Ziarul medieşan).
Transformarea spitalului şi marirea capacităţii la 160 de paturi. Construirea unei şcoli catolice elementare şi a unei şcoli româneşti unite.
Mediaşul are 8647 locuitori, din care 4464 de sex feminin şi 4183 de sex masculin.
Construirea liceului Stephan Ludwig Roth.
Construirea Şcolii ortodoxe româneşti. Începutul exploatării gazului metan la Mediaş.
Ianuarie 8: Adunarea Naţională Săsească, întrunită la Mediaş, hotărăşte aderarea saşilor din Transilvania la Marea Unire pe baza hotărârilor de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Deschiderea fabricii de geamuri. Realizarea fabricii de vase emailate.
Se pun bazele fabricii de sticlărie Vitrometan.
Înfiinţarea gimnaziului de fete german din Mediaş.
Mediaşul are 2252 de clădiri, 3528 de familii, 15549 de locuitori, 454 de firme de comerţ si industriale înregistrate.
Sfinţirea Catedralei ortodoxe cu hramul “Sf. Mihail şi Gavril”.
Construirea gimnaziului de stat mixt din Mediaş (lărgit în 1940 - 1942).
Arde turnul Forkas.
Se construieşte noul pod peste calea ferată.
Se construieşte noua gară.
Mediaşul are 42000 de locuitori.
Se restaurează poarta Steingasser.
Mediaşul sărbătoreşte 700 de ani de la prima sa atestare documentară.
Mai: mare inundaţie.
Iulie: mare inundaţie.
Se termină noua pasarelă între oraşul vechi si Lunca Ciorilor.
