Reporter: De ce era nevoie de modificarea Codului Fiscal?
Christine
Thellmann:
Măsurile fiscale propuse de Guvern sunt o primă etapă din reforma sistemului
fiscal din România. Această reformă este necesară deoarece sistemul fiscal
trebuie să se transforme, pentru a se elimina inechitățile, facilitățile care
și-au îndeplinit misiunea și pentru ca fiscalitatea României să devină în
primul rând un sistem mai echitabil. Există, în prezent, aproape 800.000 de
angajați în domeniul construcțiilor, agricultură și industrie alimentară care
nu plătesc nici impozit pe venit și nici contribuția de asigurări de sănătate.
Cu toate acestea, ne așteptăm ca sistemul sanitar public să ne asigure condiții
decente de îngrijire a sănătății. Sistemul mai are și alte inechități, date de
facilitățile fiscale excesive de care beneficiază microîntreprinderile și cei
care derulează activitățile independente, ori produsele/serviciile cu cote de
TVA reduse (9%) sau foarte reduse (5%).
Potrivit evaluării făcute de Ministerul Finanțelor, dimensiunea bugetară
a tuturor excepțiilor și a facilităților fiscale este la aproximativ 60
miliarde lei, adică peste 12 miliarde euro. În al doilea rând, un sistem mai
eficient. Avem încasări bugetare mult mai mici decât alte state europene, din
cauza evaziunii și a lipsei digitalizării sistemului fiscal, care nu
încurajează conformarea contribuabililor. De exemplu, numai la TVA, deficitul
de venit este de circa 35%-37% din ceea ce ar trebui încasat la bugetul de
stat, reprezentând circa 7 miliarde euro. Practic, avem pretenții la servicii
de calitate în educație, sănătate, siguranța granițelor țării și a persoanelor,
un transport eficient, dar ponderea veniturilor fiscale în PIB este de 27%,
comparativ cu media de 40% din Uniunea Europeană (mai slabă decât țări din
regiune: Polonia 34%, Ungaria 35%, Grecia 38%).
Reporter: Sunt 23 de modificări aduse Codului Fiscal. Era nevoie de toate aceste măsuri acum?
Christine
Thellmann:
Aceste măsuri provin din cerințele impuse de obiectivele asumate prin PNRR.
Dacă le evităm, nu vom putea accesa fondurile europene destinate reformelor
instituționale, necesare pentru domeniile de interes vital pentru România.
Apartenența la Uniunea Europeană vine cu multe beneficii, dar la schimb cu
eliminarea unor dezechilibre, inechități și cu temporizarea cât mai scurtă
posibil a unor excepții. În orice țară civilizată, facilitățile fiscale se
introduc în momente în care sunt necesare și au un rol bine determinat, iar după
îndeplinirea scopului lor, acestea sunt retrase. Știm că nu este un Cod Fiscal
perfect, nu este ceea ce ne doream. Dar, într-o coaliție, mai ales într-una în
care partidele componente sunt de orientări politice diferite, calea
compromisului este cea mai bună soluție pentru ca toate părțile să fie de
acord. La negocierile cu PSD, premierul PNL Nicolae Ciucă a reușit să apere
cota unică de 16%, care și-a demonstrat succesul în creșterea economică
sustenabilă de care România a avut parte de la introducerea ei în 2005, până în
prezent. De asemenea, PNL a reușit să obțină o creștere a impozitului pe
dividende de la 5% până la 8%, evitând soluția inițială a echivalării cu cota
unică de 16% sau varianta dublării la 10%. Codul Fiscal este un proiect
legislativ gestionat de Ministerul Finanțelor. Propunerile inițiale și
analizele care le-au însoțit au fost elaborate de echipa coordonată de
ministrul Câciu (PSD). A fost inițiativa PSD, ca partid care controlează
portofoliul Finanțelor, prin ministrul Câciu.
Reporter: Haideți să le luăm pe rând și să discutăm câteva modificări. Crește TVA-ul la 9% pentru HORECA, față de 5% cât era până acum.
Christine
Thellmann:
Inițial, TVA pentru HORECA a fost de 24%. A fost scăzută la 9%, pentru a
încuraja domeniul să se dezvolte, să apară noi hoteluri și restaurante. Apoi a
fost scăzută la 5%, pentru a se scoate la suprafață niște venituri nedeclarate.
Între timp, piața turismului din România a crescut și se apropie de maturitate.
Nu mai este un domeniu care să aibă nevoie de TVA la nivelul minim de 5%. Mai
este mult de dezvoltat în turismul românesc, așadar, nici 19% nu este potrivit
în acest moment. Cota de 9% este nivelul potrivit. Cota de 5% s-a aplicat în
ultimii 4 ani, în care a fost și pandemia. A fost un ajutor dat turismului, pe
care l-am prelungit pe durata pandemiei. Acum, misiunea cotei de 5% s-a
încheiat, este momentul ca taxarea turismului să reflecte stadiul de dezvoltare
în care domeniul se află. Cota de 5% a fost anunțată din start ca o măsură
temporară. A fost o excepție, care acum este eliminată. Din perspectiva
financiară, acordarea cotei de 5% în loc de 9% este cuantificată la un cost
bugetar de 580 milioane de lei anual. Aceste sume nu pot fi observate într-o
accesibilitate mai mare pentru populație la aceste servicii și din perspectiva
eficienței măsura nu mai poate fi susținută în procedura de deficit excesiv.
Din perspectiva europeană, cota de 9% în HORECA este în media europeana a
statelor care acorda cota redusă pentru astfel de servicii.
Reporter: Crește TVA-ul și pentru băuturile cu mult zahăr de la 9 la 19%...
Christine
Thellmann:
Zahărul este una dintre substanțele care provoacă dependență ușoară și, în
cantități mari, pot duce la dezechilibre în organism. Acest zahăr în exces este
cauza unor probleme precum obezitatea, diabetul zaharat, diferite afecțiuni ale
inimii și alte boli care rezultă de aici. Suntem în topul european al țărilor
cu o populație afectată de diabet și de alte boli asociate cu zahărul. Producătorii
nu sunt personajele negative în poveste. Nu bagă zahăr în sucuri pentru a îmbolnăvi
populația. Bagă zahăr pentru a-și mai îndulci produsul, pentru a-l face mai
gustos și pentru a-l crește în preferințele cumpărătorilor. Însă, zahărul se
găsește deja în alimentație. Îl putem lua natural, din fructe, de exemplu.
Guvernul nu vrea să pedepsească producătorii și nici consumatorii. Dacă băutura
este mai scumpă, atunci suma pe care omul o alocă acestor băuturi, atunci când
este în magazin, va fi mai mică. Apa la sticlă și sucurile naturale și-au
păstrat aceeași TVA. Nu interzicem sucurile cu zahăr, doar încercăm să
direcționăm populația spre un consum mai redus de băuturi cu zahăr. Aceste
băuturi sunt acum ieftine, ceea ce le face să fie la îndemâna oricui. Copiii și
tinerii pot dezvolta apoi probleme de sănătate. Din perspectivă bugetară, această
facilitate costă bugetul aproximativ 800 milioane de lei anual. Prin
comparativă europeană, statele membre acordă cota redusă în general pentru
alimentele definite ca fiind de bază în codul alimentar. Mai mult, în afară de
cota generală de TVA, anumite state membre impun și accize (sau taxe
suplimentare) pentru astfel de băuturi (Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria,
Irlanda, Portugalia etc).
Reporter: 5% TVA pentru locuințele cu o suprafață utilă de maxim 120 metri pătrați. Care este explicația?
Christine
Thellmann:
Până acum TVA-ul era 5% la livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de
maximum 120 metri pătrați, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare,
inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 450.000 lei,
dar nu depășește suma de 700.000 lei. O locuință este un produs ca oricare
altul, care ar trebui taxat cu TVA de 19%. Am păstrat o cotă redusă de TVA, de
5%, pentru locuințele mai ieftine și mai mici. TVA de 19%, ar fi încărcat prea
mult o familie aflată la început de drum. De fapt, TVA pentru locuințe este de
19%, cu o facilitate pentru cele ieftine.
Reporter: De la 1 ianuarie 2023, impozitul pe dividente crește de la 5 la 8%.
Christine
Thellmann:
Este la jumătate din cota unică de 16%. Impozitul pe dividende a fost, până în
2016, de 16%. Încă este unul dintre cele mai mici din Europa. Dacă ne comparăm
cu Irlanda, unde este 51%, diferența între 5, 8 sau 16 pare nesemnificativă. E
recomandat în această perioadă ca banii să fie reinvestiți în companie. Creșterea
economică se face prin companii puternice, care stau bine cu banii. Dacă an de
an se scot toți banii din casierie, cum mai crește compania? Această creștere
este doar un mic semnal dat investitorilor să scoată mai puțini bani din firme
și să încerce să crească economia. Mai mulți bani în firmă înseamnă că, la
anul, se mai poate deschide un punct de lucru, se mai pot angaja câțiva oameni.
Reporter: Haideți să trecem la impozitarea microîntreprinderilor. S-a decis scăderea plafonului cifrei de afaceri anuale de la 1 milion de Euro la 500.000 Euro
Christine
Thellmann:
România a avut unul dintre cele mai ridicate plafoane din lume. Chiar și
plafonul de 500.000 este unul destul de ridicat. Nu există în Europa un
tratament fiscal mai benefic contribuabilului. Facilitatea a permis ca
microîntreprinderile să fie utilizate pentru mascarea unor salarii imense, în
scopul evitării taxelor pe muncă (aproximativ 10.000 de microîntreprinderi în
activitatea de consultanță/management fără niciun angajat, cu venituri medii de
aproape 2000 EUR lunar). Unele microîntreprinderi se vor desființa, dar
încasările de la buget vor fi înlocuite de impozitul pe profit sau de taxele
pentru PFA. Reducerea plafonului afectează doar un număr de aproximativ 20.000
de plătitori de impozit pe microîntreprinderi din aproximativ 800.000 (adică
aproximativ 2,5% dintre contribuabili).
Reporter: Crește nivelul veniturilor salariale care pot beneficia de deduceri personale. Vorbim de o măsură socială luată practic?
Christine
Thellmann:
Măsura prevede faptul că va crește nivelul veniturilor salariale care pot
beneficia de deduceri personale de la 3.600 lei brut la 4.550 lei brut, însă
cuantumul deducerilor va crește foarte mult și va fi legat de salariul minim, așa
încât să avem o creștere a acestora de câte ori vom avea o creștere a acestuia.
În prezent, deducerile personale se opresc la un nivel al salariului brut de
3.600 lei. De asemenea, nu sunt corelate cu salariul minim și nu au mai fost
actualizate de multă vreme. Motivația este simplă. Este o măsură socială, care
îi ajută pe cei cu salarii mici să facă față inflației mari din această
perioadă. Atunci când venitul este mic, creșterile de prețuri pot afecta grav
bugetul familiei. Astfel, facem ca din coșul de cumpărături al unei familii a
cărei întreținere stă în venitul unei singure persoane, să nu lipsească
produsele de bază. Cu siguranță insuficient, ținând de context însă cu un
impact bugetar foarte mare, de aproape 3 miliarde de lei în minus la buget,
actualele constrângeri nu au permis mai mult. Se distribuie acest beneficiu
tuturor angajaților, nu doar pentru anumiți privilegiați. Toți angajații sub 26
ani cu salariul sub 4.550 de lei obțin o creștere a salariului net de 38 de lei
lunar. Toți angajații cu copii înscriși într-o instituție de învățământ obțin
10 lei lunar în plus salariu pentru fiecare copil.
Reporter: Și o ultimă întrebare. S-a modificat impozitul pentru clădiri rezidențiale și pentru proprietăți nerezidențiale.
