„În ultima vreme s-a discutat mult despre sumele imense de la Uniunea Europeana, însă foarte puțin s-a vorbit efectiv de beneficiile lor pentru locuitori.
Faptul că se vor investi 300 de milioane de lei în Aeroportul Sibiu, asta înseamnă direct servicii mai bune, o capacitate mai mare a aeroportului, condiții mai sigure de operare. Iar de aici – maih mulți călători, mai mulți turiști, o mai bună imagine a Sibiului, mai multe servicii și la o calitate mai bună a vieții tuturor sibienilor.
Același lucru ar putea fi spus despre milioane de euro investiți în crese, scoli, grădinițe, spitale, biserici fortificate, cămine culturale retele de apa, canalizare și drumuri, inclusiv de formare de forța de munca și integrate socială. Per ansamblu înseamnă civilizatie! Aceștia sunt banii comunității, bani care, fără finanțare de la Uniunea Europeană, ar fi fost foarte greu sa fie alocati din bugetele naționale, județene sau locale.
Sunt câteva exemple, însă ar trebui să vedem toate aceste investiții în această cheie.
Sibiul beneficiază de 265 de contracte de finanțare în exercițiul financiar între 2014-2020, prin cele cinci programe principale, în sumă totală de 2,99 de miliarde de euro. Din acești bani, 2,11 miliarde de euro reprezintă finanțarea europeană, de departe cea mai mare sumă absorbită de județul Sibiu, vreodată, în istoria sa.
Sibiul merită pe deplin acești bani, iar eforturile echipei PNL se văd inclusiv în aceste cifre:
Sunt deja finalizate 118 de proiecte în valoare de 494,9 milioane de lei, cele mai multe, 80, (311 milioane de lei) fiind prin Programul Operațional Regional.
Mai sunt în derulare alte 147 de proiecte, în valoare totală de 2,49 de miliarde de lei. Cele mai importante sunt prin POIM – 29, în valoare de 1,24 de miliarde de lei și prin POR – 89, în valoare de 1,08 miliarde de lei.
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) – 1,010 miliarde de lei, finanțare europeană
Programul Operațional Regional (POR) – 1,005 miliarde de lei, finanțare europeană
Programul Operațional Capital Uman (POCU) – 100,49 milioane lei, finanțare europeană
Programul Operațional Competitivitate (POC) – 115,18 milioane de lei, finanțare europeană
Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) – 15,78 milioane de lei, finanțare europeană
În perioada mandatului meu de vicepremier am realizat cea mai consistentă formă a PNRR, iar datele pe care le prezint acum arată exact acest lucru. Nu este vorba de munca unui singur om, categoric, dar împreună cu Guvernul am sprijinit ca aceste proiecte să ajungă în localitățile și instituțiile publice din județ.
E vorba de o muncă susținută alături de primari, de președintele Consiliului Județean, pentru a puncta exact problemele reale ale județului și ale fiecărei localități în parte. Deși la final pare că lucrurile au decurs ușor, că banii se rostogolesc oricum, în spate se află zile de muncă, vizite în teren, dialog, diplomație, argumente.
Știu că am făcut mult bine Sibiului și sibienilor în anii tulburi provocați de pandemie. 9,8 miliarde lei ai fost alocati doar pentru spitale și școli!
Când toată lumea era speriată de situația provocată de COVID, am căutat soluții și fonduri pentru a consolida infrastructura din sănătate. Am atras fonduri europenele pentru dotarea spitalelor, decontarea de cheltuieli pe perioada de pandemie, renovarea de spitale și secții spitalicești, dotarea școlilor cu echipamente de protecție și echipamente tehnice pentru desfășurarea cursurilor online.
În mandatul meu de viceprim-ministru, împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, am lansat schema de dotare cu aparatură medicală a spitalelor din toată țara. A fost o decizie bună luată în plină criză COVID, iar rezultatele se reflectă în calitatea actului medical.
Doar prin această schemă de finanțare la Sibiu au ajuns echipamente în valoare de 4 milioane de euro. Sunt bani care au făcut diferența între viață și moarte. Am promis că vom folosi fiecare euro din banii puşi la dispoziţie de UE pentru sănătate şi ne-am ținut de cuvânt.
Spitale care au accesat fonduri europene pentru consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 (POIM 2014- 2020):
- Spitalul General Căi Ferate Sibiu – 8,785,264.13 lei
- Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu- 21,400,077.20 lei
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu – 35,877,237.84 lei
- Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu – 7,654,780.83 lei
- Spital Municipal Mediaș (Corp1,Corp2) – 737,128.38 lei
- Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu” – 329,007.00 lei
- SCJU Sibiu – II – 10,401,817.20 lei
- Unitatatea de Asistență Medico-Sociala din Orasul Agnita” – 1,027,140.36 lei
- Spitalul Municipal Medias p – 19,063,083.03 lei
- Spitalul Orășenesc Cisnădie – 35,505,071.62 lei
- Spitalului Orăşenesc Agnita – 2,968,931.00 lei
- Spitalul de Psihiatrie „DR. GHEORGHE PREDA” Sibiu – 2,516,787.38 lei
- Direcția de Asistență Socială Sibiu – 442,809.99 lei
Prin toate aceste proiecte s-au dotat spitale cu aparatură medicală și materiale specifice derulării actului medical. S-a îmbunătățit infrastructura sanitară, s-au consolidat clădiri și s-au cumpărat cele mai noi echipamente medicale, inclusiv dezinfectanți și medicamente.
Unități de învățământ din UAT-uri din județul Sibiu care au accesat fonduri europene în vederea gestionării situației de pandemie generată de virusul SARS-COV-2:
- Agnita – 2,961,571.00 lei
- Marpod – 140,455.00 lei
- Rășinari – 468,301.30 lei
- Hoghilag- 503,449.34 lei
- Dumbrăveni – 927,253.44 lei
- Târnava – 1,199,585.99 lei
- Laslea – 440,582.07 lei
- Mediaș – 6,090,933.92 lei
- Ocna Sibiului – 480,963.09 lei
- Valea Viilor – – 261,030.27 lei
În plină criză sanitară am căutat să găsim soluții concrete la provocările aduse de pandemie. Instituțiile esențiale precum spitalele și școlile nu puteau fi puse pe pauză. Ele trebuiau sprijinite cu fonduri, nu cu promisiuni sau credite bugetare.
Fondurile europene au fost o „gură de oxigen” atât pentru bugetele locale, cât și pentru școlile și spitalele care au putut să-și desfășoare activitatea în condiții deosebite.
Le mulțumesc tuturor primarilor, alături de conducerea CJ-Sibiu, și directorilor de școli și spitale care au depus aceste cereri de finanțare și au reușit să rezolve problemele grave apărute în sistem.
Echipamentele medicale, renovările și investițiile din această perioadă vor rămâne și pentru următorii ani și vor face diferența.
Cel de-al doilea subiect pe care doresc să-l abordez reprezintă principiile liberale de la care PNL nu poate să abdice in măsurile privind pensiile și salariile, chiar dacă traversăm un context dificil:
Stimularea celor care muncesc. Salariul trebuie să rezulte din productivitatea muncii și din calificarea profesională a angajatului. Ar fi îmbucurător să aflăm că, din negocierile care s-au purtat și care vor continua în Consiliul Tripartit, salariul minim va fi majorat la o valoare de 3.000 de lei.
Chiar dacă avem certitudinea că salariul minim va crește, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la evoluția salariului pentru persoanele care au calificări înalte: profesori, ingineri, cercetători. Nu cred că ne dorim o egalizare salarială în România și nici o destimulare totală a tinerilor de a urma toate treptele sistemului de învățământ. România are nevoie de o clasă de mijloc puternică, pentru care s-a făcut foarte puțin în ultima vreme. Dacă unii încă își mai pun întrebări de ce tinerii valoroși continuă să plece din țară, ar trebui să reflecteze la nivelul salarial pentru cei calificați!!!
➢ Pensia bazată pe contributivitate. Este deosebit de important să nu se abdice de la acest principiu, pentru că ar fi profund nedrept ca o persoană care a muncit peste 40 de ani să aibă venituri similare cu o persoană care nu a realizat nici stagiul minim de cotizare de 15 ani!!! Se încheie anul și nu cunoaștem nicio propunere concretă a ministerului muncii cu privire la pensiile speciale și diminuarea inechităților dintre pensionari!! Am lăsat proiecte la minister, care pot reprezenta o bază de plecare pentru actualul ministru.
➢ Respectarea legii. Majorarea pensiilor care să acopere în integralitate rata inflației nu este numai o obligație morală, ci și una legală! O majorare cu 15% a punctului de pensie este posibilă bugetar în anul 2023. Ne încadrăm fără probleme și în deficitul bugetar asumat, precum și în plafonul de 9,4% din PIB, despre care tot se vaită ministrul muncii.
NU PUTEM ACCEPTA la nesfârșit ca pensiile contributive să nu beneficieze de majorarea meritată, în timp ce pensiile speciale rămân încă neatinse, inechitățile persistă, iar pensia minimă pare să fie privilegiată în raport cu pensionarii care au muncit toată viața.
➢ Protecția socială a statului să fie țintită către persoanele vulnerabile. Ca ministru al muncii am susținut cu putere că asistența socială a statului român trebuie direcționată către persoanele aflate în dificultate, nu oricui. În mandatul meu de ministru, am demarat și susținut programe de sprijin de tipul one-off, sume de sprijin, însă pentru persoanele vulnerabile, cu venituri mici. Este foarte grav, periculos chiar și profund inechitabil să se discute în spațiul public despre generalizarea acestui tip de ajutoare! Voucherele sau alte tipuri de ajutoare pot fi soluții punctuale. Însă nu măsuri de creștere a veniturilor pe termen lung. Nu putem accepta ca o politică ce trebuie să fie țintită să devină regulă generală.
➢ Supra-impozitarea muncii part-time. Sunt deosebit de nemulțumită, chiar revoltată, de faptul că această anomalie fiscală, această măsură nedreaptă, continuă în România, cu PNL la guvernare.
Am inițiat, atât la Senat, cât și la Camera deputaților, amendamente pentru eliminarea acestei măsuri păguboase! Îmi este greu să înțeleg de ce NU am ÎNVĂȚAT DIN GREȘELILE TRECUTULUI!
Alaturi de colegi din PNL ne-am luptat și am eliminat această măsură toxică în anul 2020. Ieri însă, la votul din Parlament a fost acceptata. Doar 15 voturi au lipsit celor care au înțeles cât rău face oamenilor această supra-impozitare: mii de oameni au fost forțați să muncească la negru, fără drepturi de pensie și fără asigurări sociale, bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale pierzând pe termen lung milioane de lei anual și tot mai mulți agenți economici români sunt împinși către dispariție (să ne uităm la numărul de firme românești intrate în insolvență – față de primele opt luni din anul trecut, numărul afacerilor cu probleme a crescut cu 9.835)”.
