Majorarea
pensiilor de la începutul anului viitor, problema pensiilor speciale, amendamentele
la OUG-ul pe energie, dar și aderarea României la spațiul Schengen sunt
subiecte extrem de discutate în ultima perioadă la nivel național. Există
opinii și propuneri diverse, luări de poziții, negocieri și analize. Deputatul
Christine Thellmann a arătat, pentru cititorii ziarului nostru, care e poziția domniei
sale în privința acestor subiecte.
.jpeg)
Christine Thellmann: Partidul Național Liberal își dorește ca procentul cu care cresc pensiile să fie cât mai mare. Poziția Partidului Național Liberal a fost și rămâne fermă: ne dorim o creștere cu un procent de 15% pentru bugetul de pensii, adică rata inflației curentă, așa încât puterea de cumpărare a pensionarilor să nu fie puternic afectată de aceste pusee inflaționiste. Există mai multe variante prin care această creștere poate fi efectuată, pentru că e obligatoriu să nu destabilizăm bugetul statului. Formula finală prin care pensiile vor crește va fi decisă în coaliție. Nu se poate altfel, e modul de lucru firesc, pentru că nu suntem singuri la masa negocierilor. Vom avea o nouă ședință de lucru și vom finaliza aceste discuții, iar ulterior vom comunica formula care rezultă din negocieri. E important să înțeleagă toată lumea că PNL nu guvernează singur.
Christine Thellmann: Această cifră este obligația legală de indexare a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2023. Ea nu reprezintă procentul cu care bugetul pensiilor va fi majorat. Poziția PNL este fermă, o creștere cu 15% a bugetului pentru pensii de la 1 ianuarie este necesară și este varianta pe care o vom propune partenerilor.
Christine Thellmann: Am spus în repetate rânduri că PNL e angajat categoric in soluționarea problemei pensiilor speciale. Din punctul nostru de vedere, trebuie eliminate toate dezechilibrele, astfel încât să nu mai avem genul acesta de anomalii, care au dus la pensiile speciale pe care le vedem astăzi. Trebuie, însă, să facem o distincție foarte clară între pensiile speciale și pensiile ocupaționale, pensiile de serviciu. De aceea, și Banca Mondială a propus Guvernului să păstreze pensiile militare în forma actuală, spunând că altfel s-ar declanșa un exod al cadrelor militare, în contextul războiului din Ucraina. Ne-am asumat ferm să îndeplinim toate jaloanele și țintele din PNRR. Printre acestea există și reforma pensiilor, care presupune printre altele trecerea la un sistem bazat pe contributivitate. După cum știți, la nivelul coaliției, am decis ca tot ce înseamnă reglementarea salariilor și a pensiilor să constituie activitatea de analiză în interiorul grupurilor de lucru de la Ministerul Muncii, condus de PSD. Așteptăm de acolo cât mai curând analiza și soluțiile propuse, pentru a îndeplini acest jalon din PNRR care are ca termen 31 decembrie. Ministerul Muncii trebuie să finalizeze cât mai repede acest proces, ca să ne încadrăm în termenul jalonului. Documentul în cauză este doar un răspuns la o solicitare a mass-media, care nu face o analiză exhaustivă. În privința pensiilor militare, pensiilor de serviciu, nu vorbim de privilegii, vorbim de drepturi firești care derivă din activitatea și munca oamenilor din aceste sisteme, condițiile în care muncesc în timpul vieții active, obligațiile pe care le au față de țară în urma jurământului depus, constrângerile care vin la pachet cu profesia și misiunea lor. Pensiile militare de stat nu se referă numai la militarii din MApN, ci la toți militarii (din Armată, din MAI – jandarmi, pompieri etc., STS, SRI, SIE, SPP), la polițiști și la polițiștii de penitenciare. Îndatoririle legale ale militarilor față de țară continuă și după ce trec în rezervă, spre deosebire de orice alte categorii de salariați. Denumirea de pensii ,,speciale” este o exprimare superficială în cazul pensiilor militare, o generalizare care nu e corectă. În aceste situații specifice, vorbim despre pensii ocupaționale sau de serviciu. Este important de menționat că inclusiv ministrul Muncii a precizat anterior că pensiile militare nu sunt pensii speciale, precizând că acest lucru a fost înțeles și de reprezentanții Comisiei Europene.
Christine Thellmann: Românii sunt protejați și acum de prețurile mari la energie, prin schema de plafonare aflată în vigoare. În această săptămână continuă discuțiile din coaliție și cu factorii direct implicați, legate de amendamentele la noua OUG pe energie, care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023, pentru a lăsa timp de adaptare furnizorilor de energie. În urma negocierilor cu PSD și cu UDMR, PNL a reușit să păstreze tarifele mici pentru consumatorii casnici aflate acum în vigoare și am obținut tarife sustenabile pentru mediul economic. Începând cu 1 ianuarie 2023, prin amendamente care vor fi depuse în Parlament, sunt păstrate tarifele mici pentru consumatorii casnici cu consum sub 255 kWh/lună și am adăugat un nou tarif plafonat pentru cei cu consum peste 255 kWh/lună (aceștia vor plăti maxim 1,30 lei/kWh). În prezent, aceste categorii de clienți plătesc tariful practicat de furnizor. Prin amendamentele depuse la Parlament vor fi menținute tarifele plafonate pentru IMM-uri și am obținut un preț fix pentru marii consumatori industriali (maxim 1 leu/kWh, respectiv maxim 1,30 lei/kWh). Până acum, pentru încadrarea într-un plafon tarifar, se ia în calcul consumul mediu lunar realizat în anul 2021. După discuții cu ANRE, se poate decide depunerea unui amendament pentru folosirea criteriului consumului mediu lunar realizat în 2022 sau pe luna facturată. De asemenea, se discută cu ANRE despre depunerea unui amendament prin care facturile emise pentru consumul realizat în mai multe luni sau facturile de regularizare pot fi plătite eșalonat, în rate lunare.
Christine Thellmann: Da, așa este. Se discută despre adoptarea unui amendament prin care tariful de 1 leu/kwh să se aplice și pentru operatori de utilități publice, Metrorex, operatori economici din agricultură/pescuit, întreprinderi publice din domeniul sportului/turismului balnear/centrelor de recuperare, administratori de parcuri industriale/științifice/tehnologice, aeroporturile, entitățile juridice din subordinea autorităților publice locale indiferent de forma de organizare, producători și distribuitori de medicamente, farmacii, lăcașuri de cult, familiile monoparentale sau cele care au mai mult de trei copii. Toate aceste lucruri vor fi clarificate în scurt timp, după discuții în coaliție. Dincolo de războiul declarațiilor politice dintre aceste trei părți, adevărații câștigători sunt consumatorii casnici, care beneficiază de tarife mici și agenții economici, care își păstrează profitabilitatea, competitivitatea și vor genera exporturi sustenabile pe termen lung.
Christine Thellmann: Declarațiile Ministrului de Interne al Austriei au fost făcute într-un context ce vizează politica internă legată de migrația ilegală și vizează spațiul Schengen de la ora actuală. Este important de spus foarte clar că președintele Iohannis și Guvernul condus de PNL continuă toate demersurile pentru ca aderarea la spațiul de liberă circulație să devină o realitate. România îndeplineşte toate criteriile tehnice necesare pentru a deveni membră în spaţiul de liberă circulaţie, așa cum au susținut cu fiecare ocazie președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. Rezultatele remarcabile ale eforturilor noastre susținute sunt evidente în evaluările externe. Amintim aici recentul raport pozitiv emis de Colegiul Comisarilor din Comisia Europeană, încă o evaluare favorabilă ce se adaugă la dosarul României pentru integrarea în Schengen. De remarcat, de asemenea, că din ce în ce mai multe state își anunță susținerea pentru acest obiectiv major al României. Îndeplinirea acestui obiectiv înseamnă eliminarea, în sfârșit, a cozilor interminabile și a timpilor de așteptare de la granițe, atât pentru cetățeni, cât și pentru transportatori, dar și proceduri mult simplificate la frontiera aeriană pentru zborurile către și dinspre destinații din spațiul Schengen. Suntem optimiști în privința îndeplinirii obiectivului aderării României la spațiul de liberă circulație, dar în același timp rămânem prudenți în evaluări și așteptări. Și continuăm demersurile, inclusiv clarificarea oricăror elemente suplimentare, pentru care România și-a exprimat întreaga disponibilitate. În acest context amintim, noua misiune de evaluare olandeză, o echipă mixtă de experți, formată din reprezentanți ai Comisiei Europene (în calitate de coordonatori) și ai unor state membre (printre care și Olanda) care a efectuat, până la finalul săptămânii trecute, o vizită complementară celei din 9-11 octombrie. Legat de opinia din Suedia, trebuie subliniat că este vorba despre un partid de opoziție, care a manifestat anumite rezerve. Guvernul Suedez susține pe deplin aderarea României la Spațiul Schengen.
