Stră-stră nepot al lui Ioan Axente
Sever, Ioan Gabor a fost întotdeauna mândru că își are rădăcinile în
localitatea care îi poartă numele strămoșului său. Spiritul civic i-a ghidat
pașii spre proiecte inedite dedicate comunei, ultimii 30 de ani dedicându-i
cinstirii locului natal. În ultimele 3 decenii a lansat numeroase cărți și Monografia
localitații Axente Sever în 2 volume. Ca recompensă a ceea ce a făcut pentru
localitatea în care s-a născut, a crescut și trăiește, în anul 2009 a primit
primul titlul onorific de „Cetățean de onoare” al comunei.
Primul imn din Axente Sever
La cei 86 de ani ai săi, Ioan Gabor își
dorește ca până în luna aprilie, când se împlinesc 90 de ani de când s-a făcut
propunerea ca localitatea să-și schimbe numele din Frâua în cea de „Axente
Sever” publicată în Monitorul oficial din 15 noiembrie 1933, comuna să aibă un
imn oficial pe care el însuși l-a scris în urmă cu 9 ani. Doctor în muzică,
Vasile Bebeșelea, a fost profesor la școala din localitate, iar din colaborarea
cu Ioan Gabor s-a născut partitura imnului. După ce a fost cerută părerea mai
multor specialiști, iar aceștia l-au studiat, s-a declarat faptul că acesta
îndeplinește toate condițiile și corespunde cu ceea ce se dorește să scoată în
evidență un imn pentru o comună. Acum însă, se așteaptă motivația autorităților
de a oficializa imnul.
Numeroase cărți s-au născut din pasiunea pentru Axente Sever
„După ce a intrat în pensie, a început
să se documenteze, a citit foarte mult. Văzând că se scriu monografii în alte
zone, a devenit interesat de a scrie și
el despre Axente Sever. Astfel, 5 ani a umblat studiat în bibliotecile din Alba
Iulia, Astra în Sibiu, Mediaș, Cluj-Napoca
și Blaj. Cu drag a adunat foarte, foarte mult material și a structurat
toate informațiile în „Axente Sever – carte deschisă de istorie, cultură și
legende“. După ce a publicat primul volum în anul 2001, s-a adunat alt
material, iar așa s-a născut volumul al 2-lea al monografiei”, a menționat
Felicia Lupp, fiica lui Ioan Gabor. Interesul cetățenilor pentru citirea cărții
a fost unul semnificativ, sașii din Germania au început să caute informații și
să le trimită autorului. Primind fotografii, documente și informații numeroase,
volumul al II-lea al monografiei a văzut lumina tiparului în anul 2005. La
rugămintea primarului din Copșa Mică, Ioan Gabor a publicat cartea „Copșa –
Mică - Istoria industrială”, volum în care apar informații reale despre vestita
industrie din nordul județului Sibiu. De asemenea, Ioan Gabor s-a ocupat cu
minuțiozitate de o traducere din limba română veche (din anul 1896) în limba
română actuală a cărții lui Ioan Axente Sever, „Răspuns la Cartea Neagră“,
alături de „Ioan Axente Sever – Un nume pentru neuitare“, „Muzeul Cetate –
Axente Sever – Frauendorf“, „Destăinuirile unui octogenar”, „Povestea vieții
mele” și „Drumuri printre amintiri” sunt numai 8 dintre cele 14 titluri pe care
le-a dat Ioan Gabor cărților sale.
Proiecte de suflet inițiate de Ioan Gabor
Pe lângă cărțile prin care face cinste
comunei Axente Sever, Ioan Gabor a inițiat și alte proiecte pentru localitate.
Fiind o zonă în care majoritatea cetățenilor erau sași, biserica evanghelică
este un loc foarte important. Ioan Gabor a reparat și a repus în funcțiune
mecanismul ceasului din turla bisericii evanghelice după mai mulți ani în care
timpul a stat în loc, iar ceasul nu a mai fost martor al evenimentelor din
localitate. De asemenea, muzeul de istorie și etnografie din apropierea
primăriei este tot meritul său, deoarece a donat numeorase obiecte de valoare
și s-a ocupat personal de strângerea lucrurilor vechi și de valoare de la
cetățenii care au fost dispuși să le doneze. Astfel, localitatea Axente Sever
se poate mândri cu un muzeu format din 4 camere cu obiecte istorice. „Cele mai
vechi obiecte sunt din perioada romană – niște monede și 3 bucăți de tubulatură
de apă, tuburi de ceramică. Tata a recuperat sute de piese de muzeu care sunt
expuse și astăzi”, a mai precizat Felicia Lupp.
Una dintre cele mai importante realizări
ale lui Ioan Gabor a fost faptul că a reușit să creeze stema localității. 15
ani a durat munca de convingere prin care autoritățile au oficializat această
stemă creată de Ioan Gabor.
