Desfăşurată în ultima sâmbătă a lunii martie, în acest an fiind 25 martie 2023, Ora Pământului („Earth Hour”) este cunoscută în special pentru momentul stingerii luminilor, între orele 20.00-21.00, eveniment la care participă oameni din întreaga lume încă de la prima celebrare din anul 2007.
Anul acesta, organizatorii evenimentului, World Wildlife Fund (WWF), şi-au propus ca evenimentul să reprezinte „cea mai mare oră a pământului” de până în prezent. „Earth Hour” implică susţinători din peste 190 de ţări şi teritorii, toţi acţionând pentru a asigura un viitor mai sigur pentru oameni şi planetă.
Fie că este vorba de 60 de secunde, 60 de minute sau chiar mai mult de o oră trebuie să ne facem timp pentru a reflecta asupra beneficiilor incredibile pe care natura ni le oferă şi pentru a crea un viitor mai bun pentru oameni şi planetă, arată organizatorii, scrie Monitorul de Cluj.
De-a lungul timpului, organizatorii au marcat acest eveniment prin stingerea luminilor timp de o oră în construcţii emblematice: la Paris – Turnul Eiffel, Primăria, Catedrala Notre-Dame, Arcul de Triumf şi Piaţa Concordiei; la Lisabona – Turnul Belem şi Mănăstirea Jeronimos; la Londra – Palatul Westminster, Palatul Buckingham, Turnul Londrei; Fântâna din Geneva, catedralele din Lausanne şi Fribourg, castelul din Chillon; turnurile gemene, Petronas Twin Towers, din Kuala Lumpur (Malaysia); Burj Khalifa (829 metri, 200 de etaje) din Dubai (Emiratele Arabe Unite) etc.
La peste 15 ani de când a început acest eveniment, lumea se află în prezent într-un moment de cotitură dat de schimbările climatice tot mai semnificative şi de problemele de mediu şi care pun în pericol viitorul omenirii şi al întregii planete. Suntem pe cale să depăşim limita de creştere a temperaturii globale de 1,5 °C stabilită până în 2030, de Acordul de la Paris privind clima. Mediul înconjurător – natura, – sursa de existenţă a omenirii şi unul dintre cei mai mari aliaţi împotriva crizei climatice – se află, de asemenea, sub o ameninţare gravă, înregistrând rate alarmante şi fără precedent de distrugere la nivel global, se arată pe site-ul dedicat evenimentului.
Prin urmare, următorii şapte ani sunt esenţiali pentru viitorul omenirii, şi deci se impune să menţinem creştere a temperaturii globale sub pragul climatic de 1,5°C pentru a evita deteriorarea ireversibilă a planetei noastre şi trebuie să depunem eforturi pentru refacerea mediului degradat sau distrus, până în 2030. Pentru ca acest lucru să se întâmple, fiecare individual, comunităţile, întreprinderile şi guvernele trebuie să-şi intensifice urgent eforturile pentru a proteja şi reconstrui Pământul, care este casa noastră.
Ora Pământului a depăşit acţiunea simbolică de oprire a iluminatului pentru o oră – a devenit un catalizator pentru un impact pozitiv asupra mediului, conducând la schimbări legislative majore prin valorificarea puterii oamenilor şi a acţiunii colective. În prezent, prin „Earth Hour” se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare şi declanşarea la nivel mondial de acţiuni pentru conservarea, protejarea şi refacerea naturii, abordarea crizei climatice şi depunerea efortului comun pentru a modela un viitor mai sigur pentru toţi oamenii. Energiile fosile (cărbune, gaz, petrol), utilizate în producerea electricităţii, sunt responsabile pentru trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră, aflate la originea încălzirii climatice.
.jpg)
