AXENTE SEVER: 9 decenii de la un moment istoric! ~ Monitorul de Mediaş

Anul acesta se împlinesc 90 de ani de când a fost schimbată denumirea comunei Frâua în cea de Axente Sever. Imnul propus de Ioan Gabor, pe muzica prof. dr. Vasile Bebeșelea, așteaptă aprobarea autorităților locale pentru a deveni oficial imnul comunei.

(un articol de Ioan GABOR)

„Comuna Axente Sever a dat neamului românesc din Transilvania unul dintre eroii legendari ai Revoluției române de la 1848-1849. De aici a plecat plin de avânt și de idei generoase, sociale și politice ale românilor Ardeleni.

Luptător pentru libertate

De mic copil a văzut nedreptățile și suferințele prin care trecea țăranul român. În sufletul copilului Ioan Axente se strângea picătură cu picătură, pe care strămoșii și părinții le-au acumulat în decursul anilor.
Ioan Axente a dat încă de tânăr dovezi de puternică simțire pentru poporul său, în spiritul ideilor de libertate națională socială a românilor Ardeleni.
În deplină concordanță cu circuitul de idei europene din perioada de dinaintea Revoluției române, a redactat în a doua jumătate a lunii martie 1848 articolul studiu: „Românii să facă ce fac alții“

„Mâna dreaptă“ a lui Avram Iancu

În 6 aprilie 1848 scria la Brașov lui Bărnuțiu: „Oare când am fi în stare să răsculăm pe românii din toate părțile într-o înțelegere și cu un scop? N-am putea stoarce toate din mâna străinilor? Sau cel puțin nu am putea scăpa pe români și pe toți alții de robotă și de alte nedreptăți ce le suferiră până acum? Cred cu tărie că s-ar afla mulți tineri care s-ar pune bucuros în fruntea românilor.“
Ceea ce a urmat, se cunoaște. Axente Sever a devenit „mâna dreaptă“ a lui Avram Iancu, desemnat comandant de oaste populară, cel care avea să dea semnalul Revoluției.
Axente se declara deschis pentru insurecție. „Fără insurecție nu pot crede că se face vreo «brânză»“, cu referire la militanții din Muntenia și la cei din Transilvania.
„Simpatiile pentru românii din Principatele Unite sunt simpatii de sânge, care nu pot apune niciodată“, spunea Axente.

Planul de eliberare a Transilvaniei

După cum se poate constata, Ion Axente a fost unul dintre predecesorii unității tuturor românilor într-un singur stat. Dragostea fierbinte a lui Axente pentru poporul său, dorința nemărginită de eliberare și de unire a românilor în lupta împotriva dualismului austro-ungar i-au dat forța de a întocmi și a termina Planul de eliberare a Transilvaniei (1878-1883).
Axente Sever a depus o muncă titanică pentru alcătuirea „Planului strategic“ pentru cucerirea Transilvaniei de către România. În condițiile istorice de la începutul deceniului IX al secolului al XIX-lea, planul militar al lui Axente Sever nu putea fi îndeplinit. Realitatea politică din România și Austro-Ungaria nu avea condiții favorabile unei acțiuni temerare cum era aceea izvorâtă din patriotismul fostului prefect de Blaj, credincios ideii de unitate a românilor de pe ambii versanți ai Carpaților în lupta lor pentru eliberarea socială și națională.

Au pregătit Marea Unire

În istoria Transilvaniei și a întregii națiuni române sunt binecunoscute mari personalități ale luptei pentru a fi suflet în sufletul neamului, au fost și vor rămâne începând cu Avram Iancu, Axente Sever și mulți alții, apreciați prin ridicarea păturilor largi ale populației la lupta pentru dreptul la libertate, egalitate și drepturi politice. Ei au contribuit de asemenea la menținerea unității naționale și la pregătirea Marii Uniri din 1918.

Busturi

Prin ridicarea mai multor busturi, bine meritate, cinstire postumă a marilor luptători în decursul istoriei noastre și începutul unei sănătoase mentalități de a cinsti pe marii predecesori și a ține mereu trează în memoria contemporanilor figura lor evocatoare de lupte mărețe.
Generația actuală și cele care vor veni după noi, vor trebui să continue pe plan superior tradițiile de aleasă factură, pentru românii de pretutindenim și să-și intensifice eforturile în mobilizarea dizidenților de coeziune națională și înălțarea culturală în conceptul Europei Unite.

În anul 1931

Poarta pe care au fost primiți cei de la Cercul Studențesc „Valea Târnavelor“,
reprezentanții Academiei Române, ai Ministerului Culturii,
oficialitățile jud. Târnava Mare. (19 aprilie 1931)

În stânga, Ioana Dacian celebru cântăreț de operetă.

Alături, directorul Școlii Generale „Axente Sever“.

În centru, în costum popular, consilierul Ioan Gabor

Din anul 1931 s-a născut dorința de a cinsti memoria marelui revoluționar Axente, visul nostru de a înobila comuna cu numele Axente Sever.
Cercul studențesc „Valea Târnavelor“ din Cluj a luat inițiativa aplicării unei plăci comemorative pe casa natală a lui Axente Sever în amintirea marelui erou al Revoluției de la 1848 și a glorioaselor sale fapte. Solemnitatea s-a desfășurat în ziua de duminică 19 aprilie 1931, la ea participând reprezentanți ai Academiei Române, ai Ministerului Cultelor și ai autorităților județului Târnava Mare. Cu acest prilej s-a făcut propunerea schimbării denumirii satului, din Frâua în cea de Axente Sever.
A luat parte un numeros public, s-au desfășurat interesante activități culturale organizate de școala românească din localitate.

Oaspeți de seamă

După săvârșirea unui serviciu religios, a luat cuvântul directorul ministerial Dr. V. Moldovan, care a relevat rolul deosebit al energicului Axente în revoluția ardeleană de la 1848-1849. În numele populației săsești a vorbit senatorul avocat Binder, care a exprimat simpatia cu care participă conaționalii săi la comemorarea eroului pașoptist. S-au mai rostit și alte însuflețitoare cuvântări. Printre cei prezenți la această manifestare s-au aflat studenți fruntași, deveniți mai târziu personalități culturale importante: Ioan Dacian, celebrul cântăreț de operetă și om cu o vastă cultură (Teatrul de Operetă din București îi poartă numele), Radu Brateș, poet și scriitor, profesor de valoare didactică și științifică, președintele Cercului Studențesc „Valea Târnavelor“, și alții.

În Monitorul Oficial

Primirea oaspeților s-a realizat printr-o poartă cu ramuri verzi de copac și două mari drapele tricolore. Studenții târnăveni și-au făcut o datorie de conștiință comemorând pe Axente Sever.
Consiliul de miniștri a aprobat propunerea Cercului Studențesc „Valea Târnavelor“, apărută în Monitorul Oficial din 13 noiembrie 1933, când s-a încuvințat schimbarea numelui satului Frâua în cel de Axente „Severul“.
Ministrul Vasile Moldovan propune înlocuirea apelativului „Severul“ cu cel de „Sever“, primul fiind dat de popor în timpul revoluției.
În anul 2001 a fost ridicat bustul marelui erou de la 1848-1849 în centrul comunei, cu prilejul sărbătoririi a 180 de ani de la nașterea sa.

Simbol al demnității naționale

Ioan Axente Sever va rămâne un simbol al demnității naționale, așa cum a fost și cazul tuturor militanților epocii în care au trăit și a căror busturi străjuiesc Câmpia Libertății de la Blaj. Din păcate lipsește unul, cel al marelui fiu al comunei noastre: Ioan Axente Sever.
Sărbătorirea a 200 de ani de la nașterea lui Ioan Axente Sever în anul 2021 a fost un admirabil prilej pentru readucerea în planul prezentului a trăsăturilor personalității sale, importantei activități desfășurate până la sfârșitul vieții.
Pentru a nu fi uitat, am scris versurile unui imn al comunei. Acestea au fost puse pe partitură de prof. dr. Vasile Bebeșelea pe patru voci și interpretat de un cor profesionist.
Cunoscutul filolog George Manolache apreciază că poezia propusă ca imn al comunei îndeplinește cele două condiții fundamentale ale unui imn: invocațiunera este mobilizatoare, iar evocarea oglindește sentimentul de respect față de Ardeal, Axente Sever și comunitatea locală. Imnul este foarte bun și merită să fie pentru comună un omagiu adus lui Ioan Axente Sever.
Din partea Direcției Județene pentru Cultură Sibiu se apreciază că „ne-am bucura dacă ar deveni imnul comunei Axente Sever - semn de omagiu pentru cel care înobilează localitatea cu numele său.“

TEXTUL IMNULUI

Sat natal, străbună vatră
Dăinuind în greaua soartă
Ne ești leagăn și mormânt
Generațiilor pe rând.

În pământul din străbuni
Am arat şi-am semănat,
Ne-a dat pâine şi vin bun
Pe copii i-ai educat.

Sfânta Cruce să păzească
Legendarul nostru sat,
Domnul Sfânt să ocrotească
Traiul care ni s-a dat.

REFREN
Axente Sever legendar
Nume drag pe-al ţării plai,
În Ardealul nostru drag
Slavă ţie, colţ de rai.

Cel mai bun omagiu este adus prin cântec, iată prinosul de recunoștință al locuitorilor pentru fiul lor cel mai reprezentativ, acest cântec să fie un sunet în amintirea lui și să rămână urmașilor noștri.
Românul, revoluționarul, prefect Ioan Asxente Sever nu a fost uitat și nu va fi dat uitării atâta timp cât există un suflet de român pe acest pământ. Avem o datorie de conștiință de la părinți să nu uităm strămoșii.

Ioan Gabor, descendent pe linie paternă al lui Axente Sever,

este un adevărat tezaur viu al comunităţii

Personalități reprezentative ale localității Axente Sever

Indiferent de domeniul în care s-au făcut remarcați, pentru noi sunt importanți toți acei oameni cinstiți, cu o moralitate admirabilă, cu realizări care au depășit limitele firescului, prin locurile prin care au trecut mândrindu-se cu originea lor din Ardeal, din localitatea Axente Sever.
Menționând aceste persoane, aducem recunoștința noastră pentru tot ce au făcut sau fac pentru cinstirea comenuei, fără a fi uitat de unde au plecat.
Ioan Axente Sever – a fost cel mai reprezentativ om al comunei
Prof. univ. dr. Onoriu Chețianu (1906-1979) – primul medic din țară cu diplomă de antrenor și profesor de educație fizică și sport, devenind medic sportiv. A purtat drapelul național la defilarea sportivilor români, în 1936, la Jocurile Olimpice de la Berlin. A fost în fruntea delegației echipei României de gimnastică, obținând medalia de bronz.
Prof.univ.dr. Dionisie Coman (1906 - 1948) - absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie din Cluj, ulterior profesor la prestigioasa instituție de învățământ superior, a participat la cel de-al 2-lea război mondial, asigurând îngrijiri medicale răniților. Este înmormântat în cimitirul ortodox din sat.
Prof. univ. dr. Aurel Axente (1907 - 2009) – Doctor în medicină veterinară, fost director al Stațiunii Zootehnice experimentale din Slobozia, cea mai mare din țară în anii de dinaintea celui de-al 2-lea război mondial.
Prof. univ. dr. Gheorghe Timariu (1915 - 2007) – fost ministru al Agriculturii, cercetător științific la Academiei de Științe Agricole și Silvice
Profesor emerit Horia Lupu (1918 - 1989) – Poet, profesor de limba și literatura română, animator cultural al Cetății Mediașului
Prof. univ. dr. DHC Ioan Paul (n. 1925) – cu o bogată activitate științifică, materializată în 12 tilturi de curs, manuale monografii și sinteze, s-a remarcat printre cei mai importanți specialiști din țară în domeniul medicinei veterinare. Din 2001, are chiar un bust în fața Facultății de Medicină Veterinară din Iași.
Prof. dr. ing. Dumitru Chisăliţă (n. 1927) – absolvent al Facultății de Chimie Industrială, secția pielărie, a devenit doctor inginer și a elaborat numeroase lucrări științifice, traduse în mai multe limbi.
Dr. ing. Ioan Tătar (1947 - 2020) – cetățean de onoare al comunei, a fost absolvent al Facultății de Mecanică din Brașov, director în Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajarea Teritoriului, director general, secretar de stat, fiind chiar propus pentru funcția de ministru al transporturilor, în 1998.
Dr. ing. Valeria Axente – Harabagiu (n. 1950) – Absolventă a Facultății de Chimie Industrială din Iași, a avut o bogată activitate, fiind autoare a peste 60 de lucrări în domeniul polimerilor și copolimerilor siliciului. În 1994, i s-a acordat Premiul „Nicolae Teclu“ al Academiei Române
Prof. univ. dr. Mariane Radu –Neuss (n. 1968) – Doctor în matematică la Universitatea din Heidelberg, renumită pentru bogata sa activitate de cercetare. În prezent e profesor la Departamentul de Matematică din cadrul Universității Friedrich-Alexander, Erlangen-Nürnberg.
Preot protopop dr. Alexandru Dan Nan (n. 1973) – Doctor în teologie în Elveția, în prezent este preot la Biserica „Buna Vestire“ din München și protopop al Protopopiatului Bavariei de Sud.
Dr. Ioan Dan Boariu (n 1970) – Doctor în medicină, cu teză susținută la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, specialist în medicina muncii
Maior Ioachim Paul (n. 1907) - veteran de război, decorat cu Ordinul „Coroana României cu spade, în grad de cavaler, cu panglică de virtute militară“