Inițiativa a
aparținut Deputatului Christine Thellmann și Senatorului Cristian Niculescu Țăgârlaș,
inițiatori ai propunerii legislative. Dezbaterea de la mijlocul acestei
săptămâni, a fost una constructivă și s-a bucurat de participarea unor
profesioniști din domeniu, reprezentanți asociațiilor de ghizi din România. O
altă dezbatere similară a avut loc la sfârșitul anului trecut în capitală,
fiind analizate de către profesioniști din domeniu, măsurile necesare pentru a
crea un cadru legislativ coerent și adaptabil la
societatea actuală aflată în continuă evoluție.
Desfășurarea unei
activități profesionale în domeniile recreative cu specific montan sau în natură
cum sunt drumeția montană, escalada în mediu natural, alpinismul, schiul în
afara pârtiilor amenajate, parcurgerea de canioane și de ape repezi, speologia,
zborul cu parapanta sau deltaplanul și scufundările sub acvatice este reglementată
în majoritatea țărilor din spațiul Uniunii Europene și Elveția. În acele țări în
care aceste activități se desfășoară în mod regulat și semnificativ sau constituie
o sursă importantă de turism active sau sportive activitatea profesională
precum și formarea profesională este legiferat în mod explicit și detaliat și circumscrisă
activităților profesionale cu risc și desfășurate în mediu specific. „Nu
oricine poate îmbrățișa această meserie, tocmai de aceea avem nevoie de o legislație
clară și de norme prin care instituțiile statului să poată aviza, verifica și
controla profesioniștii din domeniile ghizilor montani și să susținem
deblocarea accesului profesioniștilor români cu calificări recunoscute pe piața
de muncă europeană și monitorizarea atentă a accesului profesioniștilor străini
pe teritoriul României” a declarat Deputatul Christine Thellmann, unul dintre
inițiatorii legii.
Situația actuală
în România
În țara noastră deși
există unele reglementări, acestea nu sunt nici adaptate, nici armonizate între
ele și cu atât mai puțin la nivel european. În plus, cadrul legislativ din
România, în acest moment, este vulnerabil abuzurilor și interpretărilor arbitrare. „Este
esențial să avem o structură de avizare, verificare și control adaptată profesioniștilor
din domeniile ghizilor montani și să susținem deblocarea accesului profesioniștilor
români cu calificări recunoscute pe piața de muncă europeană și monitorizarea atentă
a accesului profesioniștilor străini pe
teritoriul României” mai spune Christine Thellmann.
Ce va aduce legea
Scopul acestei propuneri legislative este în primul rând acela
de a crea un cadru legislative coerent și armonizat pentru exercitarea profesională
a acestor activități, dar și pentru formarea profesioniștilor din aceste domenii. Totodată,
se dorește crearea unui cadru legislativ care să fie ușor adaptabil evoluțiilor
din mediul social și care să permit includerea prin acte adiționale de noi profesii
relevante pe măsură ce acestea apar sau se dezvoltă. În egală măsură, noua
lege va crea o structură de avizare, verificare și control adaptată acestor profesii,
structură alcătuită din specialiști în domeniile respective. Nu în ultimul
rând, legea va debloca accesul profesioniștilor români cu calificări recunoscute
și acceptate pe piața de muncă din spațiul comunitar și va monitoriza și controla
accesul profesioniștilor străini pe teritoriul României.
Cui se adresează
În forma
prezentată, propunerea legislativă vizează principalele profesii exercitate în România
și care au legătură cu activitățile montane recreative cu factor de risc. Este
vorba despre Ghidul montan, Ghidul de drumeție montană (liderul montan), Ghidul
de canion și Ghidul de rafting și ape repezi. Propunerea legislativă prezentată
detaliază pentru aceste profesii definițiile mediului specific în care sunt
exercitate aceste profesii, prerogativele profesioniștilor pe fiecare profesie și
specializare în parte, modurile de formare profesională, mecanismele de
avizare, verificare și control, tranziția de la modelul actual de calificare,
autorizare și exercitare a profesiilor la un model adaptat rigorilor contemporane,
respective recunoașterea și echivalarea unor calificări conexe sau obținute în alte
țări.
Propuneri
concrete
Desfășurată în
format hibrid, dar și cu înregistrare live, intenția organizatorilor a fost de
a colecta propuneri concrete cu privire la documentele supuse analizei. „Am
putut să tragem o serie de concluzii, la care majoritatea celor prezenți au
aderat, cea mai importană fiind că există în primul și în primul rând această
necesitate de a veni cu o reglementare pe toate domeniile menționate și
extinse, chiar și la ghidul de MTB. Să existe o definire clară a propunerii de
înființare a unui «colegiu al ghizilor» și a «comisiei de evaluare». Să avem o
analiză și implicare în acest demers atât a Salvamontului, dar și a
Jandarmeriei Montane, în momentul în care se impune acest lucru. În următoarea
perioadă așteptăm propuneri concrete din partea asociațiilor, dar și a ghizilor
independenți, pentru a putea depune proiectul în circuit parlamentar” a mai adăugat
deputatul Christine Thellmann.
Specialiști în
domeniu
La dezbaterea de
la Muzeul Astra au participat pe lângă cei doi organizatori și inițiatori,
Deputatul Christine Thellmann și Senatorul Cristian Niculescu Țăgârlaș, Daniela
Cîmpean, Președintele Consiliului Județean Sibiu, Adrian Bibu, Administratorul
public al județului, Dan Popescu, Șeful Serviciului Public Județean Salvamont
Sibiu reprezentanți ai Asociației Est Europene a Ghizilor Montani UIAGM –
EEMGA, Asociației Ghizilor Montani din România, Asociației Naționale a
Salvatorilor Montani din România, Societății Ghizilor și Liderilor Montani din
România, Clubului Alpin Român, Federației
Române de Alpinism și Escaladă, Asociației Profesionale a Instructorilor de
Canyoning, dar și ghizi montani independenți.
